Aliaţii au instalat un laborator militar în Canada în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a fabrica o armă biologică de distrugere în masă, potrivit unui documentar difuzat de televiziunea publică Radio-Canada. Proiectul N era unul dintre cele trei mari secrete ale războiului, împreună cu cercetările asupra bombei atomice şi descifrarea mesajelor germane, reaminteşte documentarul.
În 1943, în Grosse-Ile, o insulă pe fluviul Sfântul Laurenţiu situată în provincia Quebec, oameni de ştiinţă canadieni s-au întâlnit în cel mai mare secret pentru a produce mari cantităţi de antrax, cărbunele emfizematos, ce urma apoi să servească la fabricarea de bombe.
În vremea aceea, Aliaţii se pregăteau pentru un război bacteriologic contra Germaniei naziste şi primul ministru britanic Winston Churchill dorea să se obţină o jumătate de milion de bombe cu antrax.
Dar laboratorul canadian a cunoscut probleme pentru producerea bacteriei, cercetările de la Grosse-Ile terminându-se în august 1944 pentru a fi continuate apoi de laboratoare americane. Numai 5.000 de bombe cu antrax vor fi în final trimise în Anglia înainte de încheierea războiului, relatează documentarul, potrivit Agerpres.
În pofida dificultăţilor, laboratorul canadian ar fi produs circa 70 de miliarde de doze mortale, suficiente pentru a distruge de 30 de ori populaţia mondială la vremea aceea.
Despre produsul laboratorului, 'ei l-au luat cu ei până în mijlocul fluviului Sfântul Laurenţiu, apoi, îmi duc aminte, au amestecat antraxul cu un solvent şi l-au lăsat aşa mai mult timp, după care au aruncat totul la fundul apei', povesteşte în documentar un cercetător al acelei perioade, Thomas Stovell.
Grosse-Ile este de asemenea cunoscută pentru a fi fost locul de carantină a zeci de mii de imigranţi, mai ales irlandezi, în secolul al XIX-lea.