Apocalipsa lui Stephen King

O fantezie comparabila cu "Stapanul inelelor"

Editura Nemira a scos pe piata recent "Apocalipsa". Aparuta in 1978, "Apocalipsa" ("The Stand") face parte dintre operele timpurii ale scriitorului american si reface, de fapt, actiunea din nuvela "Night Surf". Ca si "Carrie" si "Vrajitoarele din Salem", "Apocalipsa" este bine primita de public si astfel, in 1990 beneficiaza de o "editie completa" care reface o parte dintre textele originale, adauga unele sectiuni noi si schimba data actiunii din 1985 in 1990.

ECRANIZARE. Initial, volumul a fost unul dintre putinele carti ale lui Stephen King care nu au fost ecranizate. Cu toate acestea, in 1994 apare o miniserie tv pentru care King scrie scenariul (si chiar joaca intr-un rol episodic). Ca invitati de onoare ai selui intalnim pe Ed Harris, Kathy Bates si fostul star NBA star Kareem Abdul-Jabbar.

ORORI. Perpetuand mostenirea lui Poe, Hawthorne, Melville, Henry James si H.P. Lovecraft, King este urmasul traditiei gotice americane, plasandu-si ororile in decoruri contemporane, descriind lupta culturii cu tenebrele sale... El este cel care a relevat cosmarul civilizatiei noastre idealiste. "Mi-am dorit sa scriu o fantezie epica asemenea Stapanului inelelor de J.R.R. Tolkien, dar in maniera americana. Asa a luat nastere Apocalipsa", marturiseste Stephen King "Marile calitati ale unei povesti sunt tocmai fluiditatea si lipsa ei de limite; o poveste buna apartine fiecarui cititor in chip intim si specific. In sfarsit, eu nu scriu decat in doua scopuri: sa ma incante pe mine si sa-i incante si pe altii."

SEMNALE EDITORIALE

Drogurile, o tentatie ucigasa EDITURA PARALELA 45. De ce canabisul a devenit ilegal in secolul al XX-lea si de ce, in zilele noastre, redevine acceptat pe o scara din ce in ce mai larga? Ce au in comun consumul de opiu cu cel de LSD? De ce oamenii din diferite tari si din epoci diferite se raporteaza diferit la aceleasi droguri si cum ne influenteaza acest aspect deciziile pe care le luam in privinta controlului drogurilor? Cartea de fata prezinta o abordare cu totul noua si lucida a controversatei probleme a drogurilor. Howards End EDITURA LEDA. Prozator si critic literar, Edward Morgan Forster (1879-1970) este una dintre cele mai importante figuri ale vietii culturale britanice din prima jumatate a secolului al XX-lea. Volumul urmareste destinele a doua familii, una liberala si boema, paradigmatic romantica, cealalta pragmatica si conservatoare. Forster ne ofera o analiza atenta si subtila a societatii britanice. Ca si "O camera cu vedere" — cealalta capodopera a lui Forster — "Howards End" a fost ecranizata in regia lui James Ivory, cu o distributie de exceptie (Anthony Hopkins, Emma Thompson, Helena Bonham-Carter).

Moartea si busola EDITURA POLIROM. Cu primul volum al prozei lui Jorge Luis Borges, Editura Polirom continua seria de opere dedicata unuia dintre autorii care si-au lasat amprenta asupra literaturii secolului al XX-lea. Volumul reuneste povestirile fantastice care l-au facut celebru pe Borges in toata lumea, in care sunt surprinse, cu o acuitate uimitoare, problemele majore ale omului contemporan. Borges cultiva genul fantastic fara a recurge la feericul basmelor, pentru ca povestirile lui cu talc sunt "fantezii metafizice" si se realizeaza prin intermediul simbolului. Alteta regala EDITURA RAO. "O comedie in forma de roman", si-a numit Thomas Mann aceasta carte de tinerete. Cu afectiune, dar si cu vadita placere de a parodia, ea ne infatiseaza povestea unei mici resedinte princiare dinaintea primului razboi mondial. "Intalnim aici un principe, un miliardar american, un sofer, un caine de rasa, o contesa cam nebuna, un institutor romantic si o printesa de factura mai deosebita - toti acestia iti pot trezi curiozitatea. Mie insumi imi apare totul atat de nou si de frumos, incat adesea imi vine sa rad de unul singur", scrie autorul.