Atentie: matreata raceste vremea!

Ar putea matreata sa afecteze clima? Pare o intrebare de nebun postmodern, dar eternii cercetatori americani au ajuns la concluzia ca, da, poate.

Harta reprezentand un model al aerosolilor oceanici, la nivel global, detectati prin sateliti

Impreuna cu particule infinitezimale de blana, alge, bacterii, ciuperci, virusi si alti bioaerosoli, matreata ar putea "detine" controlul vremii prin faptul ca, mai ales in zonele urbane, ea concura la formarea unui strat de microbi, care nu doar ca ar putea schimba clima, dar ar putea imprastia boli necunoscute pe tot Pamantul. De ceva vreme, oamenii de stiinta stiu ca aerosolii formati din funingine, praf si cenusa pot influenta clima prin absorbtia razelor solare, provocand un condens care, la randul sau, contribuie la formarea norilor. Cercetari recente au scos in evidenta faptul ca aerosolii sunt responsabili pentru "scaderea temperaturii globale".

AEROSOLI DE ORIGINE NECONTROLATA. Potrivit unor cercetari de ultima ora, realizate la Institutul de Fizica Atmosferica din cadrul Universitatii din Mainz (Germania), o parte covarsitoare dintre aerosolii prezenti in atmosfera au origine biologica. Mostre de aer colectate din Germania, Siberia, padurile amazoniene, Groenlanda si de deasupra oceanelor contineau particule infinitezimale de matreata, in proportie de 25 %!

Cercetatorii estimeaza ca aproximativ un miliard de tone de bio-aerosoli intra in compozitia atmosferei in fiecare an. Cele mai multe provin din campii, paduri, pajisti "traficate" de animale si din orase.

Multe dintre aceste particule au forme si structuri care sunt eficiente in absorbtia umezelii din aer, din care se formeaza norii aducatori de ploaie (asa-numitele nuclee de condensare).

CEATA SI AEROSOLI. Cu toate analizele din lume, impactul bio-aerosolilor asupra temperaturii globale e greu de conturat, spun alti cercetatori, de la University of East (Anglia). Dispersand radiatia solara si umbrind suprafata planetei, "aerosolii uscati au un efect de racire a climei. Dar aerosolii umezi ar putea incalzi suprafata Pamantului, in special noaptea, contribuind la formarea cetei si a norilor de joasa altitudine".

Unii cercetatori duc rationamentul mai departe. Aplicand teoria darwinista a evolutiei, ei cred ca unele bacterii s-au adaptat la conditiile din aer si s-au "specializat" in formarea norilor si a ploii: "probabil ca organismele folosesc vantul si ploaia produse de nori ca o modalitate extrem de eficienta de a se inmulti sau de a-si imprastia sporii".

Revista New Scientist, atrage atentia ca amenintarea cea mai mare a aerosolilor este cea asupra starii de sanatate a populatiei. Ei spun ca pe lista de bio-aerosoli intocmita de colegii lor germani sunt mai multi alergeni deosebit de periculosi pentru sanatate si care presupun un real risc pentru astmatici". Ei atrag atentia ca furtunile de praf care se produc deasupra Oceanului Atlantic si care vin din Sahara contin bacterii si proteine care au fost cauza multor epidemii pe recifurile caraibiene si au imprastiat astmul pe unele insule.

IN & OUT. Ca sa incheiem la fel de paranoic cum am inceput, sa mai spunem ca recente cercetari efectuate la universitati din Australia au evidentiat faptul ca, atunci cand temperatura aerului urca, recifurile de corali au tendinta de a se racori, proces care duce, la randul sau, la formarea norilor. Din structura coralilor fac parte compusi din sulfati care, eliberati in atmosfera, concura la formarea norilor. Fenomenul are un impact deosebit asupra climatului local. In aer, compusii de sulfat se transforma in aerosoli pe care vaporii de apa se condenseaza, formand norii. Dar coralii nu sunt singurii care produc compusi de sulfat. Si algele au aportul lor la "productia" mirosului specific din apropierea oceanelor. Imaginati-va, deci, ca ingrediente ca matreata, compusii de sulfat, funinginea, bacterii si virusi, ciuperci si alte si alte particule mici-mici, dar periculoase-periculoase fac parte din meniul zilnic al organismului nostru, asupra caruia, cum se vede treaba, se actioneaza de pe doua fronturi: dinauntru si din afara.

STIRI

Misiune prelungita Agentia spatiala americana "NASA" a fost de acord sa prelungeasca misiunea robotilor Spirit si Opportunity pe Marte cu pana la 18 luni, in conditiile in care acestia au depasit deja termenul initial de trei luni al misiunii. Robotii gemeni si-au incheiat prima lor misiune la sfarsitul lunii aprilie 2004. Obsesii muzicale De ce exista, oare, refrene obsedante, pe care creierul nostru se incapataneaza sa le tot repete, aidoma unui disc zgariat? Cercetatorii americani din cadrul Dartmouth College au gasit raspunsul la intrebare. In cadrul unui studiu, participantii au ascultat slagare si bucati muzicale mai putin cunoscute, scanandu-li-se - totodata - creierul, pentru a observa zonele active ale acestuia. S-a observat astfel ca refrenele obsesive raman "blocate" intr-un "pliu" al materiei cenusii - mai precis, in cortexul auditiv. In cazul bucatilor cunoscute, aceasta zona ramane activa chiar si atunci cand muzica inceteaza. Cauzalitatea nastere-boala Luna nasterii poate, oare, juca un rol in aparitia unor boli? Unele studii, efectuate in SUA, Suedia si Franta, ar tinde sa ateste ca este posibil ca factorii de mediu sa aiba consecinte asupra fetusului. Astfel, in ceea ce priveste schizofrenia, o echipa din cadrul universitatilor din Maryland, New York si Baltimore constata mai multe cazuri de schizofrenie la subiectii nascuti in intervalul ianuarie - martie. In privinta astmului, riscul ar fi de trei ori mai mare atunci cand bebelusul este nascut in aprilie.