O bucăţică de chihlimbar descoperită în Africa şi având o vechime de aproximativ 95 de milioane de ani "vorbeşte" astăzi despre un ecosistem extrem de bogat în perioada dinozaurilor. Răşina fosilizată conţine urme de fungi, de insecte, de păianjeni, de nematozi (viermi cilindrici), de bacterii, de polen.
Au fost identificate urmele a 30 de artropode din 13 specii de insecte şi păianjeni. Un articol apărut în revista de specialitate Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de site-ul ScienceDaily.com, arată că în perioada cretacică începuseră să se dezvolte şi să se diversifice tot mai mult plantele care fac flori (angiosperme).
"Dominanţa netă a acestor plante a schimbat ecosistemul terestru, iar chihlimbarul african face acum lumină asupra acestui aspect", a declarat autorul principal al articolului, Alexander Schmidt de la Universitatea din Gottingen (Germania). Pe de altă parte, potrivit cercetătorilor, conţinutul chimic al acestui chihlimbar cretacic este similar cu cel al răşinilor unor plante cu flori care au existat mult mai târziu, în miocen, în Mexicul de astăzi.
Oamenii de ştiinţă nu cunosc deocamdată copacul de la care provine chihlimbarul african, dar conţinutul său chimic seamănă "surprinzător de mult" cu angiospermele Hymenaea, a dezvăluit profesorul Paul Nascimbene de la Departamentul de zoologie nevertebrată din cadul Muzeului de Istorie Naturală din SUA.