Chingleza – războiul vorbelor

Globalizarea, actuala deschidere a noii Chine spre lume şi calculatorul au dat naştere unui interesant fenomen lingvistic integrator, care îmbină cultura cu... umorul. Chingleza (Chinglish) a apărut din dificultatea găsirii traducerii exacte a unei expresii chinezeşti în limba engleză.

La început, noua realitate lingvistică a fost respinsă, întrucât traducerile eronate erau ilare. Turiştii sosiţi la Olimpiada de la Beijing au constatat acest lucru la vremea respectivă şi s-au amuzat de "noua limbă". Cu timpul însă, chinezi şi străini au acceptat fenomenul, văzând în el o fascinantă incursiune în interiorul minţii chineze.

Astăzi, la întrebarea "Este chingleza un gunoi lingvistic sau o comoară culturală?", majoritatea răspunsurilor merg pe linia sinologului german Oliver Lutz Radtke, potrivit căruia noul fenomen reprezintă o punte între două sisteme lingvistice şi culturale.

Radtke a făcut senzaţie în 2007 cu lucrarea "Chinglish: Found in Translation" (Chingleza: Găsit în traducere/translaţie), parafrază plină de umor dar şi de adânc înţeles după "Lost in Translation" (Pierdut în translaţie), care s-a vândut în 50.000 de exemplare şi a ajuns astăzi la a şaptea ediţie, potrivit Urbananatomy.com, site-ul revistei That's Shanghai. A urmat "More Chinglish: Speaking in Tongues" (Mai multă chingleză: Vorbind în limbi). Radtke, care locuieşte la Beijing, a strâns peste 5.000 de exemple de chingleză pe site-ul său chinglish.de. În 2005, când şi-a lansat blogul pe această temă, bloggerii chinezi s-au supărat, dar acum primeşte un sprijin enorm, spune el.  "Atitudinea generaţiei post'80/post'90 este mai relaxată, încrederea în sine a chinezilor, a Chinei în general, a crescut, la fel şi autoironia", explică sinologul.


"VĂ RUGĂM, STAŢI LA COADĂ CONŞTIENT"
Apărut iniţial din dificultatea traducerii făcute de mintea omului, fenomenul se datorează şi calculatorului, sursa inepuizabilă de umor fiind funcţia Google de "translate text" din chineză în engleză. Ca orice maşină, calculatorul înlocuieşte mecanic cuvinte dintr-o limbă în alta. Radtke acceptă orice în chingleză, cu excepţia cazurilor când traducerea este pe­riculoasă sau include "cuvântul cu F", o greşeală frecventă pe care softurile o fac pentru caracterul chinezesc "gan" care mai înseamnă dry (tare/uscat) şi do (a face).

La rândul ei, anatomia umană e şi ea de vină. Urechea se înşeală: în loc de "How are you?"(Ce mai faci?), ea aude "Ni hao are you".
Spre deosebire de Singlish (Singapore), Hinglish (India) etc., care sunt fenomene similare dar orale, chingleza este "o limbă scrisă" , produsele ei putând fi văzute pe tăbliţe indicatoare de pe autostrăzi, bulevarde, din magazine, restaurante etc. De exemplu: "Deformed man toilet" ("Toaletă pentru bărbaţi deformaţi" în loc de "handicapaţi"). Sau "Slip and fall down carefully"("Alunecaţi şi cădeţi cu grijă" în loc de "Atenţie, drum alunecos"). "Please consciously queue" (Vă rugăm, staţi la coadă conştient"). Tăbliţe în aceeaşi notă se pot vedea mai mult în provincie şi mai puţin la Beijing sau la Shanghai. În chingleza vorbită, uneori, când e vorba de cifre, confuziile cele mai dese sunt între 15 şi 50, 18 şi 80, sute şi mii, milioane şi mi­liarde. Astfel că trebuie să "by attention!" (corect "pay attention!").
SATUL GLOBAL
Erori fac şi alţii. Acum vreo doi ani, într-un mare magazin din Seul, capitala Coreei de Sud, era afişată o inscripţie cu "Pregnant children's clothes"(Haine pentru copii însărcinaţi) care îndruma clienţii străini spre raionul de confecţii pentru gravide şi copii.

Amploarea fenomenului în ţările Asiei demonstrează de fapt startul timid, deocamdată, al unei apropieri lingvistice între cele două maluri ale Pacificului. Tot mai mulţi asiatici învaţă şi folosesc engleza în viaţa de zi cu zi. Este vorba de sute de milioane de oameni. Prezenţa acestei noi realităţi generate de globalizare a determinat apariţia site-urilor menite a uşura comunicarea, cunoaşterea reciprocă şi aface­rile, cum este chinglish.com.

"Erau odată, demult, tare demult, în Satul Global, două comunităţi separate. Oamenii din Orientul Îndepărtat (Far East) locuiau în China, iar cei din Vestul Sălbatic (Far West) în Bătrânul Occident, fără nici o interacţiune între ele. Limbile lor nu aveau nimic în comun. Cei din Est foloseau chineza, iar cei din Vest, engleza. Între cele două comunităţi era o uriaşă prăpastie culturală. Satul Global era distrus. (...) Astăzi, el trebuie reconstruit. Şi, pentru a trăi împreună, cele două comunităţi trebuie să găsească un mod de a îndepărta barierele lingvistice şi culturale", se poate citi pe chinglish.com.
CIOCĂNITORILE
În cadrul pregătirilor pentru Expo 2010, Asociaţia ciocănitorilor din Shanghai este hotărâtă să cureţe oraşul de erorile gramaticale, dar organizatorul ei, Zhou Bo'en, mai acceptă câte o greşeluţă "soft", potrivit Urbananatomy.com. Aceasta pentru că "multora le place chingleza deoarece îi face să râdă", spune el. În opinia sa, cele mai deranjante traduceri greşite sunt cele făcute cuvânt cu cuvânt, întrucât numai aceia care ştiu chineza le pot înţelege. De exemplu, traducerea "crab pink small basket" (crab roz mic coş) este aiuritoare pentru străini, arată Zhou. "Limba chineză a adoptat multe cuvinte englezeşti. De ce să nu adăugăm ingrediente chinezeşti în engleză de data aceasta? Expo 2010 ne va ajuta să răspândim chingleza în lume", adaugă el mucalit.

La rândul său, Guvernul chinez face eforturi pentru a eradica chingleza. Însă în ciuda acestora, proprietarii de restaurante, prăvălii, firmele private vor continua să producă "perle". Pentru a trimite e-mailuri în chineză fără a cunoaşte limba, la 3 august a fost lansat site-ul ChinglishMail.com. Dacă răspunsul va fi în chingleză, e vina calculatorului şi nu-i bai.  "Chingleza trebuie privită cu mândrie. Ea îmbogăţeşte o limbă existentă, oferind un nou punct de vedere, un nou set de vocabular şi noi modalităţi de folosire", asigură Radtke, care, potrivit China Daily, s-a înscris recent la primul doctorat din lume în Chinglish.