Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai tare îi preocupă situaţia zilei de mâine, faptul că salariile sunt din ce în ce mai mici şi că nu mai au locuri de muncă. Sunt foarte mulţi oamenii care nu îşi mai pot permite să plătească nici măcar cheltuielile de întreţinere a unei case, chiria sau rata la bancă şi care acum îşi fac griji că vor rămâne pe drumuri. În provincie, timpul are o altă valoare. Oamenii au un alt ritm de viaţă, parcă sunt mai liniştiţi, mai calmi, însă li se citeşte îngrijorarea pe faţă şi povara vieţii grele pe care o duc. Am rămas surprins de numărul mare de români care trăiesc în străinătate şi pe care acum i-am întâlnit în timpul vacanţei de vară. Sunt foarte multe familii care au ales calea străinătăţii pentru a scăpa de condiţiile grele din România.
● Aţi găsit soluţii la problemele lor?
Jurnaliştii sunt relee de retransmisie, suntem o portavoce a celor care nu au reuşit să se facă auziţi până acum. Noi nu rezolvăm problemele, dar găsim soluţii. În acelaşi timp nu încercăm să facem spectacol din suferinţa oamenilor. Au fost cazuri pentru care am găsit soluţii şi sunt cazuri care necesită o perioadă mai lungă de documentare şi implicare. Nu poţi să preiei un caz şi să asculţi doar vocea unei părţi. La Sibiu şi Iaşi am avut o întâlnire publică cu autorităţile cărora le-am prezentat cazurile strânse de noi. Am primit asigurări că se vor lua în discuţie problemele aduse de noi în atenţia autorităţilor, şi vom urmări modul de soluţionare.
● E viaţa ta mai puţin palpitantă de când ai renunţat la raiduri, urmăriri, alături de colegii din poliţie?
Viaţa mea e acum mai liniştită, dar nu am renunţat definitiv la pasiunea mea de a participa la acţiunile în forţă ale poliţiei. Nu este uşor însă nici să fii în fiecare seară în faţa telespectatorilor, să faci şi să prezinţi ştiri, să trăieşti emoţia şi responsabilitatea directului. Am participat la Iaşi la o acţiune a poliţiei, unde l-am cunoscut pe cel desemnat Poliţistul Anului, un om deosebit, de o calitate umană şi profesională remarcabilă, dar în acelaşi timp m-am întâlnit şi cu un renumit spărgător care s-a "pocăit" şi a avut curajul să ne destăinuiască secretele vieţii lui. Nu sunt genul de prezentator de ştiri la frac şi papion, îmi place să fiu în mijlocul oamenilor, să interacţionez cu publicul meu.
● Nu-ţi distrage nimic atenţia când transmiţi ştirile dintr-un spaţiu deschis?
În timpul jurnalului am casca în ureche şi sunt foarte atent la comunicarea cu colegii mei din studio. Singura care a reuşit să-mi distragă atenţia în pauza dintre ştiri, când rulau materialele beta pe ecran, a fost fetiţa mea, Yasmine, care în perioada cât a stat la Iaşi cu mine a venit la toate transmisiile noastre live, a strigat în permanenţă "tati, tati" şi nu înţelegea de ce nu o iau şi pe ea în lumina reflectoarelor.
