Ciclism pe bani

de Horatiu Sima | 24 Mar 2008 • 00:00

În acest an, la peste o jumătate de secol de existenţă, mai exact 78 ani – perioadă în care au fost organizate 44 de înconjururi ale ţării pe două roţi – ne aflăm înaintea ediţiei cu numărul 45. Dacă în anii anteriori rutieri au alergat primind la început cupoane de stofă sau ceasuri de mână ruseşti, ulterior au început să apară şi premiile în bani, care erau foarte mici. Ei bine, ediţia din acest an, intrată pentru prima dată în caldendarul Uniunii Cicliste Internaţionale, oferă premii bune cicliştilor, în euro

Velocipedul de 100 de kilograme

Sunt peste 120 de ani de când au fost văzute în Bucureşti primele velocipede sau bicicluri.În primii ani de după 1880 făcea furori un oarecare Kruze, care “călărea” pe un velociped adus din Germania. În cronicile vremii se pomeneşte de existenţa unor asemenea bicicluri (cu o roată gigantică în faţă şi una mică în spate) la Turnu Severin, Bacău, Sighişoara, Mediaş, apoi la Craiova şi în alte oraşe. Un asemenea gigant ca acela al lui Kruze, de pildă, cântărea circa 100 kg. fiind construit din fier şi oţel.Treptat au început să circule pe străzile Bucureştiului velocipede mai uşoare, construite din teavă , cu cauciucuri masive, dispăruseră roţile cu ţine de fier şi şa cu arcuri. Au fost oraganizate şi câteva întreceri între Capul Podului, Piaţa Victoriei, şi Hipodromul Băneasa, actualul Pavilion de la Piaţa Presei Libere, pe distanţe de 7, 9, 10 sau chiar 12 km. Spre sfârşitul secolului al XIX- lea s-a produs o adevarată revoluţie în ciclism. I.B. Antonescu a adus de peste hotare prima bicicletă asemănătoare cu bicicletele de oraş din ziua de azi. Avea roţile de mărimi egale, cadrul din ţeavă şi cauciucurile “cu canal” (ca un furtun). Puţin mai târziu, Antonescu a adus prima “bicicleta cu aer”, adica cu pneuri care cântărea 20-25 kg.

Poetul Macedonski a deschis “balul” curselor

Aceste biciclete cu cauciucuri cu aer aveau sa elimine repede velocipedele care vor dveni apoi simple piese de muzeu. Se cuvine să nu trecem peste epoca romantică a sportului cu pedale fără a aminti un as in materie, D. Dumitrescu, care a câştigat ani în şir toate competiţiile care se desfăşurau în Capitală. El a fost, şi autorul unor temerare raiduri solitare, care au stârnit vâlvă , pe distanţele Bucureşti- Râmnicu Vâlcea şi retur, precum şi un lung “turneu” prin Transilvania. Printre isprăvile velocipediştilor de la sfârşitul veacului, se înscrie şi temerarul raid relizat în 1896 de către poetul Alexandru Macedonski şi mai junele său coleg de sport şi poezie, Constantin Cantilli. Acesti doi curajoşi au parcurs între 20 şi 23 octombrie 1896, ruta Bucureşti- Braşov şi retur, înfruntând în afară de duritatea parcursului şi o vreme neprielnică, ploaie rece şi lapovita. Tânărul poet şi biciclist C. Cantilli avea să facă în 1905, o cursă de unul singur, Bucureşti - Paris, pe o bicicleta “La Francaise Diamant”.

1910, prima cursă pe etape, precursoarea Turului

Spre sfârşitul secolului XIX mica regină cucerise Europa, devenind “o moda”. În septembrie 1896 a avut loc inaugurarea “Velodromului Român”, construit din lemn, iniţiativa aparţinând lui Luigi Cazzavilan, directorul ziarului “Universul”. Paralel cu întrecerile pe velodrm se desfăşura şi o activitate pe şosea, mai ales după 1903, an în care a avut loc primul “Tur al Franţei”- probă ce a stârnit o mare vâlvă în toată lumea. La câţiva ani după “Turul Franţei” avea să ia fiinţă “Turul Italiei”, mai apoi al Belgiei şi, treptat, tururi ale diferitelor ţări. “Circuitului Munteniei” , prima cursă din România, precursoarea “Turului României” de mai târziu, s-a desfăşurat în zilele de 6,7 şi 8 august 1910, în organizarea publicaţiei lunare “Revista automobile”. Ciclistul Mario Salla a câştigat întrecerea după un duel aprig cu Carol Bulfon. Printre protagoniştii cursei, la care au luat parte 18 ciclişti s-au numărat Corneliu Turcaş, Jean Walter, Ion Brănescu, Gheorghe Vintila, etc.

Saltul de la ceasul “Raketa” rusesc la premiul în euro

Ei bine, după atâta vreme, ediţia din acest an a reuşit să fie inclusă în caldendarul Uniunii Cicliste Internaţionale, ca o recunoaştere a faptului că premiile ce le sunt acordate cicliştilor se ridică la pretenţiile respectivului for. Deci, ediţia cu numărul 45 de va derula, conform programării făcute de Federaţia Română de Cilism, între 7 – 14 iunie 2008.Până acum sau primit cereri din partea a 20 de echipe continentale, clasificare imediat sub profesionişti. De la noi, o singură echipă poate fi clasificată la această categorie, Olimpic Team Autoconstruct din Câmpulung Muscel. Condusă de fostul ciclist Mihai Pârlici, Olimpic Team are acreditare din partea UCI, taxele către forul internaţional achitate la zi, iar cicliştii au contracte în regulă. Restul echipelor de la noi sunt încadrate la categoria amatori. Din aceste echipe , secretarul general al FR Ciclism, Vasile Selejean, va alege echipele străine ce vor participa în tur.

Cinci miliarde lei vechi costul total al Turului

Pentru a putea fi înscris în calendarul Uniunii Cicliste Internaţionale, Turul României trebuie să aibă asigurate din start 25000 de euro, premii pentru ciclişti, cronometrarea electronică, foto finiş, control antidoping la fiecare etapă, arbitru UCI. Numai pentru acesta, spre exemplu, trebuie asigurată diurna de 1500 de euro, maşină , cazare în apartament.Vor fi premiaţi primii 22 de ciclişti din fiecare etapă, inclusiv etapa de prolog, la fel şi la finalul turului. Costul total al cursei este estimate de Vasile Selejean la circa 5 miliarde lei vechi. Până acum au confirmat, în scris, cererile de participare, echipe din Franţa, Cehia, Slovacia, Grecia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Turcia. Premiile totale la fiecare etapă se ridică la suma de 1800 euro, cel mai mult revenind cîştigătorului, care va fi recompensat cu 700 euro. Cel care va cîştiga turul va primi din partea organizatorilor 2800 de euro. Dacă anul trecut caravana a beneficiat de sposorizarea oferită de Uzina de Automobile din Piteşti, care a dotat caravana cu autoturisme Logan, anul acesta de pare că va fi rândul altei mărci de maşini să defileze pe şosele în tur, tratativele fiind în derulare. Sponsorii principali ai ediţiei din acest an a cursei sunt: Banca Română de Dezvoltare- Groupe Societe Generale - care va premia tricoul galben, NIRO – tricoul roşu, Loteria Română - tricoul verde, TNT- tricoul alb şi DHS - tricoul albastru, tot atâtea semne distinctive ale celor mai bine clasaţi dintre ciclişti la diferite categorii.