Cine rade tot timpul rade mai bine

Psihologii americani au constatat recent ca exista o relatie directa intre simtul umorului unei persoane si modul in care aceasta priveste viitorul.


Rasul ar putea fi un catalizator urias pentru cresterea optimismului unei persoane, facand-o pe aceasta mai increzatoare in fortele proprii. Cercetari recente au demonstrat ca rasul poate fi un medicament eficient care-l poate transforma pe cel mai morocanos dintre oameni intr-un optimist etern. Cu cat o persoana are un simt al umorului mai dezvoltat, cu atat ea are mai multe sperante. Aceasta este concluzia unui studiu condus la Universitatea din Texas de catre psihologul David H. Rosen si colegii sai. Studiul a fost realizat pe un esantion de doua sute de subiecti cu varste cuprinse intre 18 si 42 de ani.

RAS SI SPERANTA. Printre altele, studiul a constat in vizionarea de catre subiecti a cincisprezece minute dintr-o comedie. Rosen a notat ca cei care au vazut secventa au avut dupa aceea tendinta naturala de a spera mai mult, fata de cei care nu au vazut-o.

Rezultatele, spune el, sunt importante pentru ca evidentiaza o alta dimensiune a rasului, si anume umorul ca strategie pentru eliberarea stresului si mentinerea unei bune-dispozitii. Studii anterioare au scos in evidenta faptul ca nepasarea sau tratarea cu superficialitate a lucrurilor de fiecare zi sunt factori indispensabili in gestionarea dificultatilor asociate cu stresul.

RASUL STIMULEAZA GANDIREA. Potrivit lui Rosen, umorul poate inhiba gandurile negative si le poate inlocui cu cele pozitive. In acest fel, speranta poate inlocui deprimarea. Emotiile pozitive, ca cele produse de ras, pot stimula gandirea, ducand la detensionarea automata a comportamentului, la cresterea creativitatii atat in gandire, cat si in actiune. In urma unui astfel de proces, o persoana poate avea un simt al stimei de sine (self-esteem) mai mare in timpul evenimentelor stresante. Aceste emotii pozitive ar putea duce, in schimb, la cresterea capacitatii persoanei de a-si face un plan de atac pentru o anumita problema dar in acelasi timp creste capacitatea persoanei de a depasi obstacolele - doua aspecte despre care psihologii considera ca includ conceptul de speranta.

Asta inseamna ca efectele severe ale factorilor de stres recenti par sa aiba un impact mai mare asupra cresterii sperantei decat factorii de stres mai indepartati in timp. In timpul studiul, simtul umorului nu a fost reprezentat doar prin dispozitia subiectilor la ras, ci si prin alti patru factori: productia de umor, umorul ca strategie de gestionare a situatiilor de stres, comportamentul cu persoanele cu simt al umorului si atitudinea in privinta umorului.