Românii şi bulgarii nu sunt consideraţi deocamdată cetăţeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene (UE), multe state membre continuând să le restricţioneze accesul pe piaţa muncii, mai ales în condiţiile crizei economice globale, comentează cotidianul german Der Speigel, în ediţia electronică.
Un număr mare de state membre ale Uniunii Europen, inclusiv Olanda, vor continua să restricţioneze accesul pe piaţa muncii al cetăţenilor din România şi Bulgaria, cele mai noi state UE, potrivit unui raport al Comisiei Europene de joi, informează Mediafax. Vechile state membre sunt îngrijorate de pierderea posibilităţilor de angajare şi folosesc criza financiară ca argument pentru a-şi proteja piaţa muncii mai mult timp. "Mai întâi trebuie să protejăm locurile de muncă pentru propriii noştri muncitori", a declarat Phil Woolas, ministrul britanic pentru Frontiere şi Imigraţie.
Teama că sosirea românilor şi bulgarilor va duce la pierderi suplimentare ale locurilor de muncă este nefondată, susţine Comisia Europeană, pe baza unei cercetări prezentate în noiembrie 2008. Muncitorii din ţări care au aderat la UE în 2004 şi 2007, precum Polonia, România şi Bulgaria, nu au dus la tulburări serioase pe pieţele muncii din alte ţări europene, ci, dimpotrivă, ei au contribuit la creşterea economică, fără a-i înlătura pe muncitorii locali sau fără a le micşora nivelul de salarizare, a afirmat Comisia Europeană. În Olanda, Parlamentul este îngrijorat de creşterea şomajului în sectoare afectate de situaţia financiară, precum construcţiile sau industria. Însă, efectele migrării economice din Europa de Est sunt "în medie marginale", a declarat Arjan Heyma, de la Agenţia de cercetare SEO din Amsterdam, care studiază impactul est-europenilor asupra economiei olandeze. "Doar în agricultură există semne ale unei uşoare reduceri în salarii", a mai spus el.
Citește pe Antena3.ro