Viata, intre povestile de dragoste si cele despre sex

PUNCTUL PE G
Viata, intre povestile de dragoste si cele despre sex

Ganduri. Nu vreau sa spun ca sexul nu e bun. Nu doar ca-i necesar, da’ daca-l faci cu dragoste poate sa iasa chiar fantastic. Fara, insa, e ca treaba neterminata. E mult mai usor sa faci sex decat sa iubesti. Cand faci sex, gandul poate lesne sa-ti fie-n alta parte. Si inima la fel. Cand iubesti, nici unui gand nu-i vine s-o ia din loc, de-acolo, din suflet. Unde se cuibareste confortabil. Nici macar sexul nu-l poate izgoni...

Barbati si femei. Sau invers. Oameni. Si sex. Dragostea a murit demult. Cel putin asa pare. Cand arunci in jur un ochi neatent, bezmetic, ametit de grijile zilei de azi si de maine, obosit de lumina haina a soarelui in stralucirea careia se vad mai aprig toate mizeriile, obscenitatile, scursurile, infractiunile. In general, toate imperfectiunile lumii in care soarta te-a obligat sa te nasti, desi tu n-ai completat nici o cerere in sensul asta. In frunte cu propriile-ti slabiciuni, temeri si ne-mpliniri.

UN FEL DE VIATA. Printre ele, dragostea. Asa ca devine mai la-ndemana sa radem din vocabular termenul si sa-l inlocuim fara nici o grija cu "sex". Rezultatul e pe alocuri similar si, in plus, suna ceva mai degajat. Te scuteste de responsabilitati. Nu cere sa te "implici". E suficient sa "prestezi". Asa ca duca-se-ncolo magia, ca merge si cu sexul. Tii in frau hormonii, plus ca se creeaza impresia ca ai o viata. Ma rog, un fel de viata. Nu neaparat fericita, dar sexuala sigur. Deci merge.

PENTRU EI. V-ati gandit recent s-o-mbratisati, sa-i treceti timid mana prin par si sa-i adulmecati parfumul? Ii mai cuprindeti umerii doar ca sa le furati, in palme, rotunjimea? Ii mai atingeti sanii cu varfurile degetelor, doar ca sa va cutremurati de fragezimea lor cuminte si sa-nmarmuriti in fata supunerii lor provocatoare? Probabil ca nu. Si daca totusi le-ati facut, nu erau decat niste semnale cu tinta fixa. "Vreau sa facem sex". Nu "Lasa-ma, te rog, sa ma bucur de tine", "Lasa-ma, te rog, sa te iubesc"...

PENTRU ELE. Si voi? De cand nu i-ati mai privit in ochi? De cand nu v-ati mai lasat seduse de miscarile lor firesti, de cand n-ati mai tresarit la auzul glasului lor protector, de cand nu v-ati mai trezit visand, purtate de privirea lor misterioasa? De cand i-ati smuls din inimi, doar ca sa-i varati in pat?!

ANUSKA

Ca niciodata... A fost odata ca niciodata o poveste de dragoste. Au fost odata ca niciodata un baiat si-o fata. Tineri, rosii-n obraji si timizi. Nu c-asa le-ar fi fost felul. Nici nu stiau cum le e felul. Si tocmai asta era frumos. Abia-l descopereau. Incepeau sa iubeasca. Si-si dadeau seama, uite-asa, ca si ei sunt oameni de iubit. Desi nu stiau inca daca asta e sau nu iubire. Cert era ca noptile deveneau tot mai lungi, somnul mai greu, gandurile mai ascunse. Si inima se-mbolnavea. Incepea sa doara. Nu-ndrazneau sa ceara vreo alifie de la farmacie. Ce sa fi spus?! "N-aveti ceva pentru inima? Ca sa nu mai doara. Sa bata mai incet..." Cu siguranta s-ar fi facut de ras. Doamna de la farmacie sigur ar sti despre ce e vorba. Si ar mustaci ca un adult dezamagit. Le-ar spune ca trece. Dar ei tocmai asta nu voiau. Sa treaca. Sa ramana-asa mai bine. Sa le spuna ca nu se vindeca. Ca timpul n-o sa mai fie niciodata grabit. C-o sa stea pe loc. C-o sa-i astepte pe ei sa se iubeasca. C-o sa-i intrebe daca si cand are voie sa se miste, ca sa nu le strice planurile. Ca noaptea o sa le ceara voie sa mearga la culcare, ca sa se faca zi din nou. Ca soarele o sa rasara de fiecare data cand o sa iasa ei la plimbare, ca vantul o s-adie ca sa le mangaie lor chipurile vesele si ca ploaia o sa se porneasca mereu atunci cand ei or sa vrea o clipa de ragaz, ascunsi, departe de lume. Ca n-o sa fie niciodata tristi, ca n-o sa mai fie niciodata unul singur, ci amandoi. Ca singura durere pe care-au s-o simta de-aici incolo o sa fie dulcea durere de dragoste. La farmacie n-au ajuns. Si nimeni nu le-a spus povesti. Le-au tesut singuri, pe-ale lor. Nu din cuvinte. Ele saracesc de tot la vreme de iubire. Le-au tesut din priviri si mangaieri. Le-au tesut din saruturi, din parfumul pielii lor, din intalniri pe furate, din telefoane-n miez de noapte, din biletele cu mesaje banale, ridicole, scrijelite neglijent, cu maini tremurande pe colturi de hartie mototolita, smulsa din caietul de mate. Povesti tesute cu dragostea lor, din firul tineretii.... A fost odata. Ca niciodata...