x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun Din nou la scoala de inalta tinuta

Din nou la scoala de inalta tinuta

de Cristian Pasarica    |    28 Sep 2005   •   00:00
Din nou la scoala de inalta tinuta

Cum comunica facultatile ce pregatesc studentii pentru domenii precum publicitatea, comunicarea sau relatiile publice? Ce competente au? Cum ii intampina pe viitorii studenti? Ce le ofera? Ce asigurari le dau in ceea ce priveste gasirea unui loc de munca?

Gasiti mai departe raspunsul la aceste intrebari intr-un interviu cu profesorii de la facultatile de profil.

Jurnalul National: De ce persoanele care vor sa urmeze o facultate ar trebui sa se inscrie la dumneavoastra si nu la alte facultati?
Emil Barbu Popescu: De ce? Dupa parerea mea pentru ca la ora actuala si nu numai acum, scoala este scoala de inalta tinuta, noi asa ii spunem scoala desi este universitate, are niste parametri de competitivitate si de exigente destul de ridicati. Pe de alta parte este o profesie care intotdeauna a avut satisfactii, care lasa ceva "umbra" in urma ei, pentru ca fiecare ne propunem ca atunci cand terminam o profesie sa lasam in urma noastra "umbre", "umbrele" sunt mai importante, unele intra in istoria arhitecturii unei tari, altele raman ca repere pe plan local, dar oricum fiecare asta isi doreste.

Dan Petre: Eu cred ca o perspectiva competitiva de tip comercial in ceea ce priveste procesul de invatamant superior este contraproductiva. Cred ca persoana in cauza trebuie sa aleaga in functie de nevoile sale de acumulare, de nevoile de dezvoltare personala avand in minte limpede obiective profesionale.

Adela Rogojinaru: Pe de o parte, datorita caracterului profund interdisciplinar si aplicativ al demersurilor stiintifice inscrise in planul de invatamant si de cercetare. Pe de alta parte, datorita deschiderii catedrei catre angajatorii de pe piata agentiilor si firmelor de profil.

Angajament

Cati dintre studenti isi gasesc o slujba in domeniu? Cat de pregatiti sunt studentii dumneavoastra pentru a face fata cerintelor angajatorilor? Ce proiecte sau parteneriate ati pus in practica in vederea familiarizarii studentilor cu modul de lucru al companiilor din domeniu?
E.B.P.: Noi suntem de foarte multi ani foarte atenti unde ajung absolventii nostri, daca au de lucru. Noi suntem o profesie care intram pe piata libera, in care cererea si oferta este cea pe care o stiti, pot sa va spun ca daca a fost o usoara sincopa prin anii ’96, la ora actuala tot ce inseamna absolvent de la Universitatea de Arhitectura "Ion Mincu" isi gaseste imediat loc de munca. Ba mai mult isi gaseste loc de munca cu un an sau doi inainte de a termina aceasta universitate. Forma noastra de invatamant are o inalta forma de parteneriat. Noi trebuie sa avem parteneriate cu birouri de arhitectura. Pe de alta parte avem parteneriate internationale in cadrul unor programe precum "Leonardo".

Opinii

D.P.: Urmarirea traseului profesional al absolventilor este unul din punctele mai putin tari ale invatamantului romanesc si din aceasta perspectiva nici acest master nu este scutit de el. De aceea nu am decat informatii de tip informal si nu o statistica precisa.

A.R.: Foarte multi opteaza pentru angajare inainte de terminarea studiilor.

Acest lucru este impus, de altfel, de piata locurilor de munca in acest domeniu, deoarece absolventilor nostri li se cere experienta profesionala anterioara. Noi credem ca angajarea timpurie nu este neaparat daunatoare, atata vreme cat studentii continua sa isi onoreze obligatiile de studiu.

Raspunsuri

Ce feedback aveti din partea fostilor studenti care au terminat studiile si lucreaza in domeniul pentru care au fost pregatiti de catre dumneavoastra?
E.B.P.: Cu cei mai tineri inca avem contacte pentru ca foarte multi continua formele de invatamant de la noi, de master si de doctorat, ne dau prilejul ca cel putin un procent important dintre studenti sa fie in contact cu noi. Introducerea stagiului de practica de doi ani obligatorii pentru un tanar care termina Facultatea de Arhitectura este cea care la bilantul celor doi ani cand doreste sa-si ia dreptul de a iscali un proiect ne da informatiile necesare despre ce a lucrat, cum a lucrat, unde a fost implicat. Pana acum lucrurile sunt convenabile, ne asteptam la un recul. In strainatate nu stiu daca sunt 1% sau 2% dintr-o generatie care daca pleaca, pleaca sa faca numai o perfectionare si nu sa lucreze. Este de lucru in Romania pentru tinerii arhitecti.

D.P.: Feedback-ul este de regula unul pozitiv. Chiar daca dimensiunea aplicativa a masterului nu a fost intotdeauna la inaltimea asteptarilor, absolventii sunt multumiti ca dobandesc conceptele de baza si cuvintele cheie ale limbajului profesional.

A.R.: In general, pozitiv. Absolventii nostri deplang mai curand lipsa de receptivitate a unor angajatori si nu lipsa de relevanta a pregatirii universitare. Cred ca studentii nostri sufera si de un "perfectionism" pe care il inducem in timpul cursurilor. In realitate, practica profesionala se confrunta deseori cu un anume relativism metodologic, ca sa nu mai vorbim despre compromisuri.

Profesori

Ce ne puteti spune despre corpul profesoral?
E.B.P.:Daca noi inainte eram formati de vechii mari arhitecti ai Romaniei care ne-au fost profesori, deci profesionistii care ne invatau meseria, cum se spunea inainte "pe furate", lucrurile acum s-au schimbat radical. Noi suntem recunoscuti cu documente in Marea Britanie, noi, daca vreti, facem parte din lista scolilor britanice recunoscute de RIBA. RIBA este Institutul Regal de Arhitecti al Marii Britanii care face validarile si omologarile tuturor scolilor din Anglia.

D.P.: In anul acesta am pus accent pe dimensiunea practica si aplicativa. Cadrele didactice provin in cea mai mare parte a lor din domeniul publicitatii si sunt validati de o experienta semnificativa in acesta ca si de curriculum vitae-uri consistente.

A.R.: Sunt, pe de o parte, cerinte de tip academic, care se refera la Competenta acoperita de titlul stiintific si de gradul didactic. Pe de alta parte, data fiind natura domeniului, marea majoritate a profesorilor catedrei noastre colaboreaza cu agentii, firme sau departamente de profil, in cadrul unor activitati de formare profesionala sau de consultanta stiintifica.

ATENTIE
"Noi suntem de foarte multi ani, cred ca de treizeci si ceva de ani, foarte atenti unde ajung absolventii nostri, daca au de lucru" - Emil Barbu Popescu, rector prof. dr. arh. al Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu" Bucuresti

CRITICI
"Urmarirea traseului profesional al absolventilor este unul din punctele mai putin tari ale invatamantului romanesc si din aceasta perspectiva nici acest master nu este scutit de el" - Dan Petre, lect. univ. dr.

DEMERSURI SPECIALE DE PUBLICITATE
O data cu iesirea din ceata anilor postdecembristi, facultatile si universitatile au inceput sa apeleze la diverse mijloace de comunicare pentru a-i atrage pe studenti.

"Universitatea din Bucuresti si fiecare facultate a acesteia organizeaza anual, in aprilie-mai, un «Targ al educatiei», cu scop promotional si publicitar. In plus, informatii actualizate se regasesc pe Internet sau la avizierele facultatii. In acest an, decanatul a intreprins demersuri speciale de publicitate in reviste si magazine cu audienta larga, cum ar fi «Dilema veche», «Observator cultural», «Sapte seri» sau «B24 Fun», a declarat conf. univ. dr. Adela Rogojinaru, sef de catedra, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere, Catedra de Comunicare si Relatii Publice.
×
Subiecte în articol: sufletul comertului