Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu-mi place în meseria asta de individ expus mulţimilor să muncesc acolo unde succesul e previzibil.
Mihai Morar ar vrea să realizeze o emisiune cu mestecători de trenduri şi căutători de fericire
- Ce te atrage la munca într-un post tv, la Antena 2 în special?
Nu-mi place în meseria asta de individ expus mulţimilor să muncesc acolo unde succesul e previzibil. Vă reamintesc că la Radio 21 am venit, împreună cu Daniel Buzdugan, în momentul în care de acolo plecase aproape toată echipa, iar radioul se prăbuşise. În doi ani era din nou pe locul întâi. Antena 2 e un post mic, dar jucăuş. În general, într-un astfel de proiect care pleacă de la zero, echipa munceşte mai cu spor şi mai cu drag, ataşamentul faţă de post e mai mare, satisfacţiile unui rating bun sunt înzecite decât în cazul unei televiziuni mature.
- Dacă ai fi nevoit să renunţi la ceva, pentru ce ai opta? Radioul sau televiziunea?
La radio nu aş renunţa pentru nimic. Iar la televizune, atâta vreme cât fac ceea ce îmi place, nu văd de ce să mă dau la o parte. În ultima vreme nu mai fac diferenţa radio-tv. Amândouă sunt extensii ale personalităţii mele.
- Cum faci faţă celor două joburi? Pentru tine mai ai timp?
Am program de creşă. Dimineaţa radio, până la prânz şedinţe, după-amiază dorm, iar seara mă duc la tv. Am reuşit să mă educ şi să dorm aproape zilnic o oră între emisiuni. Şi nu pentru că sunt obosit neapărat, ci pentru a reuşi să-mi spăl creierul şi a fi proaspăt seara la “Răi, da’ buni”.
Citește pe Antena3.ro
- Avantaje, dezavantaje în televiziune?
La radio, cu mânuţele astea două controlez totul: muzică, vorbe, publicitate, telefoane în direct. La tv sunt doar o verigă a lanţului. De aia, de multe ori, colegii mei sunt stresaţi că încerc să fac şi pe producătorul, şi pe regizorul de platou, şi pe sunetistul. Dacă nu simt că am emisia sub control, la degetul mic, simt că pedalez în gol, că îmi fuge pământul de sub picioare.
- Prezinţi “Răi, da’ buni”. Cu siguranţă, ţi-ai format şi tu păreri… Cine este cel mai “rău” şi, dimpotrivă, “cel mai bun” (dintre persoanele publice de la noi)?
Cei buni sunt cei pe care îi vedeţi foarte des în emisiune, cu mici excepţii. Cei răi sunt cei pe care n-o să-i vedeţi niciodată la “Răi, da’ buni”. E foarte relativă judecata. Uite, Simona Senzual poate fi mai bună decât Elena Băsescu. Pentru că în exerciţiul ei public e de cele mai multe ori mai puţin falsă şi e mult mai conştientă de limitele ei.
- Vorbele acide din emisiune au avut şi repercusiuni asupra ta?
Da, toţi duşmanii au vrut să vină în emisiune. Foarte mulţi dintre cei criticaţi la “Răi, da’ buni” încearcă prin prieteni comuni să se autoinvite în emisiune. De altfel, asta e o faimă plăcută. Să ştii că duşmanul vrea să bea ceaiul împăcării cu tine. Numai că, spre deosebire de alţi moderatori, eu nu o să-i linguşesc niciodată pe invitaţii pe care i-am criticat o dată.
- Ce ai îmbunătăţi/schimba la emisiunea ta?
Aş vrea să găsesc oameni cu spirit. De fapt, despre asta este “Răi, da’ buni”. Oameni care ştiu să glumească. Sunt prea puţini în România. Ei sunt obişnuiţi să discute fără sfârşit la tv despre vieţile lor. Emisiunile de până acum parcă i-au tâmpit. Multe personaje publice nu au păreri, sunt false, vorbesc de bine pe toată lumea. Televiziunea şi experienţele de până acum le-au depersonalizat. Multe sunt doar nişte roboţei, pe care, dacă-i scoţi din rutină, le-ai ars circuitele integrate.
- Dacă ar fi să-ţi faci propria emisiune, cum ar arăta ea?
Ar fi o transpunere a blogului “Viaţă şi Acordeoane pe tv”. Citiţi morar.hotnews.ro şi vă veţi da seama. O emisiune cu mestecători de trenduri şi căutători de fericire. Nu mă întreba şi câtă lume s-ar uita la asta…
- Ce emisiune/program ai interzice?
Am cumva faţă de membru CNA?!? Eu n-aş interzice oameni, emisiuni pe tv. Aş interzice doar cuvinte, aşa cum e în State.
- Care este metoda ta preferată de comunicare?
Scriam, de ziua mea, pe blog că în ultimii ani am vorbit foarte mult şi am scris foarte puţin. Cred că Mihai Morar este cel mai aproape de ego în scris.
- Întrebări care te stresează?
Te-a dat până la urmă Mihai Albu în judecată?, Ce faci ?, Pe cine ai azi invitat?, Cash sau cu cardul?, Cum reuşiţi să vă treziţi la ora aia?
- Ce crezi că te susţine să demonstrezi că eşti un profesionist?
Faptul că de fiecare dată când vin de acasă, din Baia Mare, le aduc şefilor mei, de la radio, respectiv tv, câte un litru de palincă. Metoda se cheamă “şpagă instituţionalizată în televiziune”.
- Care sunt provocările trecutului pe care le-ai acceptat sau pentru care îţi pare rău că nu le-ai acceptat?
Nu regret, nu mă jelesc, nu plâng.
- Unde rătăceşti cu gândul când visezi?
La locurile de acasă, la prăjiturile de la o cofetărie din Budapesta, la 120 la oră pe Valea Oltului, la umbra merilor din livadă şi la asfinţitul din Apuseni.
- De câte ori ţi-ai complicat existenţa?
Sunt un leneş asumat. Aşa că de cele mai multe ori mi-a fost ori lene, ori frică să mi-o complic.
- Dar pe a altora?
Poţi să o treci şi pe asta la întrebări care mă stresează? Nu ştiu, sunt un tip dificil. Dar ofer prea multe în schimb ca să fiu numit, totuşi, o corvoadă.
- Ce ai şi nu ţi-ai dori să ai?
Ţigări pe masă, când răspund la interviuri.
