Ferestrele spre balamuc

Ferestre făcute să reziste. Să reziste. Să reziste. Promovate prin reclame idioate. Idioate. Idioate. Făcute pentru un public considerat cretin. Cretin. Cretin.  

Pentru un target de vârsta a treia, consumator de romanţe - episodul "deschide, deschide fereastra". Vine unu' pe o stradă, c-un buchet de flori în mână. Trandafiri roşii, romantic. Costum alb, cămaşă portocalie, suflet de artist. Deschide poarta unei curţi şi, telepatic, o ea cu siluetă de Ana Pauker se îndreaptă în casă spre uşa terasei. El începe, de jos, să cânte: "deschide, deschide fereastra", iar ea, de fiecare dată, deschide uşa. Care, deşi-i tot din termopan, de-a naibii se ambiţionează să nu fie fereastră! Urmează sloga­nul: "ferestre făcute să reziste", cu bis pe verb, de vreo trei ori, deşi publicul nu solicitase.

Episodul 2, pentru targetul de la ţară. Vine un Harap-Alb certat cu pămătuful, pe-un cal bălan (evităm repetiţia!), trecând pe lângă o babă care dă cu târnul prin reclamă ca să-şi mai rotunjească pensia. Apoi, lasă-n urma calului cinci figuranţi aliniaţi la şuşea care insistaseră să se manifeste artistic. Solistul, cu pălăria de paie-n mână, bagă, la semnalul calului: "Frumoasă-i veşina noastră/ Scoace capul pă firiastră". Şi-l scoace o dată, de două ori, de trei ori, de câte ori îi sare ăluia placa-n gură. Şi coafura veşinei, şi ferestrele rezistă!

Şi-n fine, pentru publicul tânăr, episodul 3, cu temă rock. Un el goneşte pe motor, prin ploaie şi noapte. O ea se ridică vampiric din aşternuturi şi se preumblă apoi prin casă, cu un sfeşnic în mână (pană de curent, de la chitara electrică). "Îţi aminteşti cum te chemam/ Băteam ca ploaia caldă-n geam"... Motociclistul face cioc-cioc în geamul ăleia, că soneria nu funcţiona şi, oricum, noi nu la sonerii facem reclamă!

De când am văzut aceste capodopere ale advertisingului, aceste cireşe de pe tortul publicităţii, mi-am dorit să ştiu prin ce zbucium al creaţiei a trecut inventatorul lor. Câte nopţi albe a făcut el, pe câte alei de parc s-a frământat, concepând, nedormit, nemâncat, nebăut (aici nu bag mâna-n foc), neras, neînsprayat, neepilat, nebun în gândurile ce se-nvolburau întru crearea acestei perle!

N-a fost nevoie să-l caut, să-l sun şi să-l întreb: "mânca-te-ar mama, ce-ai avut tu în cap când ai făcut asta?", însuşi creatorul ne-a împărtăşit intenţia sa, în comunicatul de lansare a campaniei. Relaxaţi-vă, inspiraţi adânc, lăsaţi oxigenul să circule spre creier, că e profund: "Repetiţia e mama învăţăturii", spune Liviu David, Creative Director Next Advertising. Aha! Deci.

Cum ar zice Freud, problemele încep de la bastonaşe şi ouşoare, devin serioase la tabla înmulţirii şi creează o fixaţie prin complicatele formule din chimia organică... "Repetiţia e mama învăţăturii" e o axiomă din familia "Fără număr. Fără număr. Fără număr", sora lui "Guma e mama proştilor". Să se ştie!

Reclamele la ferestrele din termopan vă enervează, enervează, enervează?! Creative Director e fericit! Ia uite ce zice el într-un interviu dat IQads (despre ba­nner-ul din aceeaşi campanie), "mesajul este acelaşi din tv: voi o să vă enervaţi cu mult înainte ca fereastra QFORT să se strice. Dacă vă ieşiţi din pepeni, avem dreptate. QED". Nu, Creative Director, nu ne-am enervat! Mai poţi un spot? Bagă unu' şi cu "Deschide, gropare, mormântu'", că cică se pun termopane şi la cavou... Şi, spune-ne sincer, da' sincer, ca atunci când te întreba tovarăşa dacă ţi-ai făcut tema, pentru campania asta publicitară te-au plătit ăia de fac termopane sau (şi) ceilalţi, de fac hapuri pentru psihopupu? Te-ai enervat? Data viitoare, noi nu "besel" o reclamă râncedă.