Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zaher Iskandarani este acuzat, în dosarul de la Tribunalul Bucureşti, de asociere cu alţi doi cetăţeni arabi şi un român pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni privind operaţiuni vamale ilicite cu utilaje de producţie a ţigărilor şi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum şi ascunderea sursei impozabile.
Zaher Iskandarani este acuzat, în dosarul de la Tribunalul Bucureşti, de asociere cu alţi doi cetăţeni arabi şi un român pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni privind operaţiuni vamale ilicite cu utilaje de producţie a ţigărilor şi alcoolului, în afara antrepozitului fiscal, precum şi ascunderea sursei impozabile.
SCAPĂ? Tribunalul Bucureşti a admis sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) cu soluţionarea excepţiei ridicată de avocata lui Iskandarani, Domnica Antoniuc, care a susţinut neconstituţionalitatea dispoziţiilor din legea penală cu privire la introducerea în proces a părţii responsabile civilmente. Antoniuc a susţinut că art. 16 din Codul de procedură penală în care se reglementează introducerea în proces a părţii responsabile civilmente ar fi neconstituţionale în raport de prevederile Constituţiei referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil. Avocata a susţinut că se dă posibilitatea ca partea să fie introdusă în faţa instanţei, ceea ce nu ar mai permite acesteia să-şi facă apărarea la urmărirea penală ca restul părţilor. Curtea de Apel Bucureşti respins în octombrie 2007 recursul DIICOT împotriva încheierii Tribunalului Bucureşti prin care s-a decis ridicarea sechestrului pe fabrici din Timiş ale lui Zaher Iskandarani şi transferul măsurii asiguratorii pe o altă unitate şi un teren, în dosarul în care omul de afaceri este acuzat de infracţiuni privind operaţiuni vamale ilicite. Potrivit Domnicăi Antoniuc, avocata omului de afaceri, sechestrul era instituit pe patru fabrici, iar instanţa a dispus punerea măsurilor asiguratorii pe o altă fabrică şi un teren care potrivit unor expertize depăşeşte cu mult valoarea prejudiciului estimat de acuzare.
ACUZE. Dosarul a ajuns pe rolul instanţei de apel în data de 27 iunie 2007, în urma recursului formulat de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de a ridica măsura sechestrului pe cele patru fabrici ale omului de afaceri. După patru termene şi trei amînări de pronunţare, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au respins luni recursul formulat de procurorii DIICOT şi au menţinut decizia Tribunalului Bucureşti de ridicare a sechestrului. Avocaţii inculpaţilor din dosarului lui Zaher Iskandarani au susţinut în luna februarie că sechestrul pus pe firmele din reţeaua sirianului nu a făcut altceva decît să păgubească statul, fiindcă societăţile nu şi-au putut continua activitatea şi, prin urmare, nu au mai plătit taxe şi impozite. Pe 6 februarie instanţa a dispus trimiterea unei adrese către Ministerul Finanţelor prin care cere să fie comunicat cuantumul prejudiciului pentru fiecare dintre cele patru societăţi şi felul în care acesta a fost calculat. Prejudiciul total prin care Ministerul Finanţelor s-a constituit parte civilă este de 18 miliarde lei vechi, însă având în vedere că în cauză sunt patru societăţi comerciale, Ministerul trebuia să precizeze cât îi revine fiecăreia. Reprezentantul Ministerului Public a cerut instanţei efectuarea unei adrese către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului pentru a verifica dacă două dintre părţile responsabile civilmente, Alchool Banat Industry şi Le Dome Tobacco, deţin autorizaţii de funcţionare pentru activităţile pe care desfăşoară. Procurorii au susţinut că Zaher Iskandarani, Eugen Iovescu, Obazda Ghannou şi Wahbeh Ghassan au produs ţigări - mărcile RM, OK şi VEGAS - în fabrica de la Săcălaz, pe care mai apoi le-ar fi vîndut cu timbre false. Tot în legătură cu activitatea ilegală a lui Zaher Iskandarani, DNA a anchetat şi patru funcţionari de la Direcţia generală a Finanţelor Publice Timiş: Iulius Jichici - fost director executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Timiş şi Gheorghe Gruici - fost director adjunct în cadrul aceleiaşi direcţii, pentru săvîrşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi instigare la fals intelectual. De asemenea, Mariana Lămbeanu - consilier principal la Autoritatea de Control Fiscal din cadrul DGFP Timiş şi Jiva Obician - referent în cadrul aceleiaşi instituţii, au fost trimişi spre judecată pentru săvîrşirea faptelor abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi fals intelectual. Acest dosar a fost trimis spre judecare Tribunalului Timiş.
Citește pe Antena3.ro
