Kosovo - Hashim Thaci anunţă că a convocat Parlamentul pentru proclamarea independenţei

12:38 ● Premierul din Kosovo, Hashim Thaci, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că a convocat o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a vota independenţa provinciei sârbe, relatează AFP.

Premierul din Kosovo, Hashim Thaci, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că a convocat o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a vota independenţa provinciei sârbe, relatează AFP.

"Trebuie să vă informez că am plăcerea şi onoarea de a fi convocat, în urmă cu câteva minute, o sesiune extraordinară a Parlamentului", a declarat el. "Trebuie să luăm decizia de a face astfel încât Kosovo să facă parte dintre ţările independente", a adăugat el.

"Pe agendă este declararea independenţei" provinciei sârbe, a mai spus Thaci, făcând referire la şedinţa care ar trebui să înceapă la ora 14.00 GMT (16.00, ora României).

 

Comunitatea sârbă din Banat şi din România, împotriva independenţei Kosovo

Preşedintele Uniunii Sârbilor din România şi deputatul de Timiş, Slavomir Gvozdenovici, a declarat, duminică, corespondentului MEDIAFAX, că sârbii din România nu sunt de acord cu independenţa Kosovo şi consideră că în urma acestei proclamaţii vor creşte tensiunile în zona Kosovo.

"Am transmis scrisori preşedintelui Serbiei în numele Uniunii Sârbilor, premierului sârb şi Parlamentului sârb, în care ne exprimăm sprijinul faţă de fiecare demers al autorităţilor de la Belgrad în găsirea unei soluţii în ceasul al 12 –lea care să împiedice cel puţin efectele acestei proclamări a unui stat ilegal şi stat fantomă. Ne-am exprimat şi sprijinul faţă de fraţii noştri sârbi din Kosovo", a spus Gvozdenovici.

Potrivit preşedintelui Uniunii Sârbilor din România, declararea independenţei zonei Kosovo va avea multe efecte negative, printre care creşterea tensiunilor între comunitatea de albanezi şi cea de sârbi.

"Efectele declarării independenţei sunt multe, dar două importante. Se crează un precedent şi tensiunile vor creşte în zonă şi mă aştept ca sârbii din Kosovo şi Metohia să-şi declare independenţa faţă de toate instituţiile acestui stat fantomă", a afirmat Gvozdenovici.

Acesta a mai precizat că sârbii din România sunt nemulţumiţi şi de atitudinea comunităţii internaţionale şi a Uniunii Europene care au susţinut declararea independenţei Kosovo trecând peste Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce înseamnă un sprijin tacit pentru independenţa Kosovo.

 

 UDMR: România nu trebuie să amâne recunoaşterea independenţei Kosovo  

 UDMR consideră că proclamarea independenţei Kosovo este o consecinţă firească a schimbărilor survenite în Europa Centrală şi în Balcanii de Vest, conform unui comunicat al Uniunii, remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX, în care se precizează că România "nu trebuie să amâne recunoaşterea" provinciei.

"Proclamarea independenţei Kosovo survine după o perioadă dureroasă, plină de suferinţe, care nici nu mai oferea altă soluţie pentru reglementarea situaţiei. Tocmai de aceea, Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că ţările lumii trebuie să recunoască noul stat născut în acest fel. Nici ţara noastră, România, nu trebuie să amâne recunoaşterea Kosovo", se spune în comunicatul semnat de preşedintele UDMR, Marko Bela şi preşedintele executiv, Kelemen Hunor.

UDMR îşi exprimă speranţa "că sârbilor care trăiesc în minoritate în Kosovo, li se vor asigura pe deplin drepturile individuale şi colective necesare pentru dăinuirea lor pe pământul natal".

"Maghiarii din România urmăresc în mod firesc cu atenţie deosebită conflictele etnice din lume, şi am fost atenţi şi la istoria contemporană a fostei Iugoslavii. Învăţătura cea mai importantă a acestei istorii este că intoleranţa majorităţii, intoleranţa etnică, naţionalismul extremist pot incendia uşor o regiune întreagă", se mai consemnează în comunicatul UDMR.

UDMR se pronunţă  "pentru soluţionarea problemelor etnice trebuie căutate instrumentele politice paşnice" şi salută "participarea activă a Uniunii Europene în căutarea de soluţii pentru Kosovo".

În acelaşi timp, UDMR remarcă faptul că "statele Europei au creat, în acest sens, un precedent, deoarece de acum înainte ele nu se mai pot deroba nici de reglementarea altor probleme etnice nesoluţionate".

 

 

Principalii artizani ai independenţei provinciei Kosovo

Provincia sârbă Kosovo se pregăteşte să îşi proclame independenţa duminică, un proces la care au contribuit o serie de oficiali, prezentaţi în continuare de AFP.

IBRAHIM RUGOVA
Născut la 2 decembrie 1944 în Cerce, în nord-vestul Kosovo, şi decedat în 2006, la vârsta de 61 de ani, din cauza cancerului la plămâni, Ibrahim Rugova a avut ca unică ambiţie să conducă această provincie către independenţă. Licenţiat la Sorbona şi scriitor renumit, el a fost unul dintre pionierii mişcării intelectuale din Kosovo, regrupată în jurul Asociaţiei scriitorilor.
În 1989 el înfiinţează Liga Democrată din Kosovo (LDK), care boicotează toate alegerile organizate de Belgrad şi instalează instituţii paralele (şcoli, sistem de sănătate şi impozite proprii pentru majoritatea albaneză din Kosovo).
El stabileşte, încă de la începutul anilor '90, legături strânse cu Occidentul şi în special cu Washingtonul.
Marginalizat în timpul conflictului (1998-1999) dintre forţele sârbe şi Armata pentru Eliberare din Kosovo (UCK), el revine pe scena politică în 2002, afirmându-se ca liderul care poate aduce independenţa.


HASHIM THACI
Premierul Kosovo, în vârstă de 39 de ani, Thaci este un om politic fost membru al UCK, mişcare în cadrul căreia era supranumit "şarpele".
El este născut la 24 aprilie 1968, în satul Brocna, în regiunea Dreniţa din centrul Kosovo, leagănul separatismului albanez, şi a participat la rezistenţa pasivă de la Belgrad de la începutul anilor '90.
Convins că aceasta nu va conduce la nici un rezultat, el înfiinţează UCK împreună cu mai mulţi lideri ai rezistenţei.
Thaci a întreţinut relaţii foarte distante cu Rugova, pe care nu l-a întâlnit niciodată faţă în faţă.
Condamnat în contumacie la 22 de ani de închisoare pentru terorism de un tribunal sârb, el s-a refugiat Elveţia, unde a terminat ştiinţe Politice.
Thaci apare pe scena politică la conferinţa de pace de la Rambouillet (1999) unde se şi afirmă, prin forţa susţinerii Statelor Unite, ca lider al negociatorilor albanezi.
După violenţele interetnice din 2004, el nu ezită să îi trateze drept "criminali" pe cei care au incendiat biserici şi case sârbeşti.
Hashim Thaci a devenit premier în ianuarie 2008, după ce formaţiunea sa, Partidul Democrat din Kosovo (PDK), a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2007.


RAMUSH HARADINAJ
Fost premier al Kosovo, Ramush Hardinaj, în vârstă de 39 de ani, inculpat în martie 2005 pentru crime de război de justiţia internaţională, este un fost lider al gherilei albaneze reconvertit la politică.
Intransigent faţă de regimul din Belgrad, Haradinaj a condus unităţile Armatei pentru Eliberare din Kosovo (UCK) în vestul provinciei.
Născut la Glodjane, localitate situată în apropiere de Decane, în vestul provinciei, la 3 iulie 1968, Haradinaj are o diplomă de studii secundare.
El participă în 1989 la manifestaţiile împotriva regimului de la Belgrad, apoi emigrează în Elveţia şi se angajează în Legiunea străină franceză.
Reîntors în Kosovo în 1997, el organizează un grup conceput pentru a ataca poliţia sârbă, atacuri calificate drept acte teroriste de Belgrad.
La Glodjane, el înfiinţează o unitate numită "Aripile Negre", integrată în UCK şi acuzată de Belgrad că a torturat şi asasinat zeci de civili sârbi.
În aprilie 2000, el se lansează în politică şi este ales preşedinte al Alianţei pentru Viitorul Kosovo (AAK) în iunie 2002. În decembrie 2004 el devine premier. Albanezii din Kosovo în consideră un erou al luptei pentru eliberare.
Premier pentru doar câteva luni, Haradinaj este inculpat în martie 2005 de Tribunalul Penal Internaţional (TPI). El demisionează imediat pentru a merge la Haga, unde procesul său este în continuare în desfăşurare.


FATMIR SEJDIU
Preşedinte al Kosovo, Sejdiu era un apropiat şi un aliat loial al predecesorului său Ibrahim Rugova.
În vârstă de 56 de ani, el a susţinut rezistenţa paşnică a lui Rugova faţă de regimul autoritar al lui Slobodan Miloşevici.
Considerat drept un moderat, el a fost ales pentru un prim mandat de preşedinte al Kosovo în februarie 2006, ca urmare a decesului lui Rugova. Sejdiu este văzut drept un politician energic şi pragmatic, deschis faţă de presă.
În 1991, el a fost omul-cheie ar organizării unui referendum pe tema independenţei, niciodată recunoscut de Belgrad. În timpul anilor de rezistenţă pasivă, el a fost organizatorul instituţiilor paralele clandestine.
Sejdiu, care în afară de albaneză vorbeşte sârbă, franceză şi engleză şi are un doctorat în drept, ocupând şi funcţia de profesor la universitatea din Priştina.

• Mediafax