Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reşedinţa Bociarov Rucei (Pârâul Bociarov), unde se desfăşoară ultimul
summit între preşedinţii american George W. Bush şi rus Vladimir Putin,
este un loc privilegiat de vilegiatură, pe ţărmul Mării Negre
Reşedinţa Bociarov Rucei (Pârâul Bociarov), unde se desfăşoară ultimul summit între preşedinţii american George W. Bush şi rus Vladimir Putin, este un loc privilegiat de vilegiatură, pe ţărmul Mării Negre, relatează AFP.
Supranumită "Kremlinul de sub palmieri", casa de vacanţă prezidenţială se află în imediata apropiere a staţiunii balneare Soci (sud) – viitor loc de desfăşurare a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014 - o regiune foarte apreciată de către liderii sovietici şi apoi ruşi, pentru frumuseţea peisajelor sale şi blândeţea climatului.
Acest loc unde lui Vladimir Putin îi place să-şi petreacă vacanţele este situat într-un parc vast, cu alei străjuite de palmieri şi leandri şi are vedere la mare.
Dacă Stalin prefera reşedinţa de la Zelenaia Roşa (Tufişul verde), situată într-un parc cu pomi tropicali, la câţiva kilometri de Soci, sau Abhazia, devenită astăzi regiune separatistă a Georgiei, succesorii săi au preferat să se detaşeze de "tătucul popoarelor" şi de locurile de vilegiatură preferate de acesta.
Reşedinţa de la Pârâul Bociarov a fost construită după moartea lui, între anii 1953-1955, dar ea a fost puţin folosită până în ultimii ani ai regimului Brejnev, care după ce s-a îmbolnăvit, a început să petreacă mai mult timp aici.
Înaintea revoluţiei bolşevice din 1917, aceste terenuri aparţineau nobilimii ruse, în speţă ducelui Felix Iusupov şi contelui Vladimir Sumarokov-Elston. Ele au fost naţionalizate în 1919, aici fiind construite sanatorii pentru elita politică, în ajunul izbucnirii celui de-al doilea război mondial.
Pârâul Bociarov a început să-şi îndeplinească pe deplin rolul de reşedinţă oficială după destrămarea Uniunii Sovietice şi declararea independenţei Ucrainei, unde se află Crimeea, alt loc de vilegiatură foarte gustat de elita politică rusă.
Preşedintele Boris Elţîn s-a deplasat la Pârâul Bociarov după victoria asupra autorilor puciului din august 1991, oferind aici un banchet cu valuri de şampanie.
De la preluarea puterii, în 2000, preşedintele Putin vine aici de mai multe ori pe an, profitând de sejururile sale pentru a înota sau a schia în munţii din vecinătate, la Krasnaia Poliana, acolo unde predecesorii săi practicau în special tenisul.
Principala clădire a reşedinţei, cu două etaje, este construită în stil stalinist, cu ferestre mari. Ea are un salon spaţios, un cabinet de lucru, un dormitor, camere pentru oaspeţi şi o mică sală de cinema.
Câteva terenuri de tenis, un teren de volei şi o piscină sunt instalate în parcul care coboară spre un ponton unde poate ancora nava prezidenţială, Kavkaz. Aici există şi o pistă de aterizare pentru elicopterele pe care Vladimir Putin şi oaspeţii săi le folosesc deseori.
Supranumită "Kremlinul de sub palmieri", casa de vacanţă prezidenţială se află în imediata apropiere a staţiunii balneare Soci (sud) – viitor loc de desfăşurare a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014 - o regiune foarte apreciată de către liderii sovietici şi apoi ruşi, pentru frumuseţea peisajelor sale şi blândeţea climatului.
Acest loc unde lui Vladimir Putin îi place să-şi petreacă vacanţele este situat într-un parc vast, cu alei străjuite de palmieri şi leandri şi are vedere la mare.
Dacă Stalin prefera reşedinţa de la Zelenaia Roşa (Tufişul verde), situată într-un parc cu pomi tropicali, la câţiva kilometri de Soci, sau Abhazia, devenită astăzi regiune separatistă a Georgiei, succesorii săi au preferat să se detaşeze de "tătucul popoarelor" şi de locurile de vilegiatură preferate de acesta.
Reşedinţa de la Pârâul Bociarov a fost construită după moartea lui, între anii 1953-1955, dar ea a fost puţin folosită până în ultimii ani ai regimului Brejnev, care după ce s-a îmbolnăvit, a început să petreacă mai mult timp aici.
Înaintea revoluţiei bolşevice din 1917, aceste terenuri aparţineau nobilimii ruse, în speţă ducelui Felix Iusupov şi contelui Vladimir Sumarokov-Elston. Ele au fost naţionalizate în 1919, aici fiind construite sanatorii pentru elita politică, în ajunul izbucnirii celui de-al doilea război mondial.
Pârâul Bociarov a început să-şi îndeplinească pe deplin rolul de reşedinţă oficială după destrămarea Uniunii Sovietice şi declararea independenţei Ucrainei, unde se află Crimeea, alt loc de vilegiatură foarte gustat de elita politică rusă.
Preşedintele Boris Elţîn s-a deplasat la Pârâul Bociarov după victoria asupra autorilor puciului din august 1991, oferind aici un banchet cu valuri de şampanie.
De la preluarea puterii, în 2000, preşedintele Putin vine aici de mai multe ori pe an, profitând de sejururile sale pentru a înota sau a schia în munţii din vecinătate, la Krasnaia Poliana, acolo unde predecesorii săi practicau în special tenisul.
Principala clădire a reşedinţei, cu două etaje, este construită în stil stalinist, cu ferestre mari. Ea are un salon spaţios, un cabinet de lucru, un dormitor, camere pentru oaspeţi şi o mică sală de cinema.
Câteva terenuri de tenis, un teren de volei şi o piscină sunt instalate în parcul care coboară spre un ponton unde poate ancora nava prezidenţială, Kavkaz. Aici există şi o pistă de aterizare pentru elicopterele pe care Vladimir Putin şi oaspeţii săi le folosesc deseori.
- Mediafax
