La hotel

Eram încă în timpul facultăţii, dar lucram la un cotidian destul de obscut, cu tiraj mic. Redacţia avea câţiva oameni, aşa că trebuia să mă ocup şi de trebi economice, faţă de care nu simţeam nimic. Umblând pe la diverse conferinţe de presă unde se rulau cifre mă plictiseam de moarte. La o bancă dubioasă însă mă împrietenisem cu şeful biroului de presă al acesteia.

Sorinel era un băiat de treabă, nu se strofoca să muncească prea tare. La sfârşitul fiecărei luni trebuia să arate preşedintelui executiv al băncii, un fost contabil burtos, o statistică despre vizibilitatea băncii în presă. Pe ăla nu îl interesau decât datele sterile, adică numărul de materiale publicate despre bancă şi dacă sunt pozitive sau negative. Eu eram exact ce îi trebuia lui Sorinel. Puteam să bag pur şi simplu în ziar ce îmi livra el, eram mulţumit că îmi face altcineva treaba. În plus, mai căpătam de la protocolul ălora câte o sticlă cu whisky, o pungă cu pixuri cu sigla prestigioasei instituţii sau alte gadget-uri.

Excursia
Unul dintre acţionarii importanţi era un umflat cu ceva ani de pârnaie pe vremea răposatului, ajuns prestigios om de afaceri. Omul avea şi un hotel pe Valea Prahovei, considerat foarte dichisit pentru vremurile alea. Sorinel mi-a comunicat, într-o zi frumoasă de mai, că spre sfârşitul săptămânii nea Gelu îşi pune hotelul la dispoziţie pentru un mare chef cu acţionarii principali, reprezentanţi ai clienţilor importanţi, politicieni şi ziarişti prieteni ai băncii. Paranghelia ţinea tot week-end-ul. Îmi făcuse marea onoare să mă treacă pe lista persoanelor care mergeau acolo. E adevărat, nu veneau să mă ia cu li­mu­zina, ca pe VIP-uri, trebuia să mă bag într-un microbuz care transporta şi bău­turi fine, dar, după părerea lui, renta.

Am ajuns mai târziu, când chefuiala deja începuse. Amicul meu mi-a mai dat o veste bună. Fiindcă nu venise A., un politician în plină afirmare, care se scuzase în ultimul moment, mă plasase în camera lui cu minibar bine garnisit, aer condiţionat şi cadă de baie. Ajunsesem tocmai bine, după ce partea plicticoasă, cu discursuri ale prezidentului şi ale acţionarilor importanţi despre glorioase realizări, se vărsase. Ni­me­risem într-o fază în care mă călcam pe bombeuri cu foşti, actuali (pentru vremea aia) şi viitori miniştri, bogătaşi de tranziţie cu aur pe ei, interlopi sau colegi vestiţi din media. După o primă tură de mâncare şi băutură am urcat în cameră să fac un duş şi să mă odihnesc puţin. Aveam până şi jacuzzi, chestie pe care la vremea aia o mai văzusem doar în filme.

După am coborât în barul hotelului, unde am băut cu Sorinel şi alţi amici ziarişti nişte whis­ky. Prin apro­piere atârnau tot felul de doamne care pă­reau curve. Amabil, marele făcător de ima­gine ne-a spus că sunt fe­te­le care îşi fac veacul în mod normal pe acolo, dar care în seara aia lucrau pe gratis. Domnul Gelu le pusese condiţia să presteze pentru invitaţii lui speciali dacă voiau să mai producă pe acolo. Mă simţeam în paradis. M-am dat la o basarabeancă blondă şi înaltă, i-am "făcut cinste" pe banii patronului cu mai multe campari-orange. Mă simţeam într-o formă de zile mari când am invitat-o să urcăm în cameră. I-am dat un brânci în pat şi am sărit pe ea fără mari introduceri. Se vedea că îi plăcea să se joace, s-a întors în scurt timp deasupra mea. Se oprea din când în când şi începea să o sugă încetişor, după care se cocoţa iar deasupra mea. După ce am terminat primul număr şi am abuzat de produsele din frigiderul gazdei, nu m-am putut abţine şi am invitat-o pe domnişoară în jacuzzi, pentru încă o repriză. A treia oară s-a petrecut iar în pat. Am adormit foarte mulţumit şi ţin minte că am visat maşini de lux, fotomodele care mă rugau să le regulez, băi în şampanie şi boluri cu caviar. Când m-am trezit, fata plecase, fără să-mi fure nimic din buzunare, fiindcă nici nu prea ar fi avut ce. M-am îmbrăcat, am mers jos, unde am băut o cafea şi am mai bârfit. Din păcate, trebuia să plec din rai, fiindcă era duminică de serviciu pe ziar. Peste vreo trei luni a izbucnit scandalul, banca a dat faliment. Au fost arestaţi pentru diverse escrocherii prezidentul şi mai mulţi membri în consiliul de administraţie, printre care Gigi hotelierul. La ceva timp, m-a chemat la el un ofiţer de poliţie cu care mai colaborasem. Mi-a întins o casetă VHS şi mi-a spus: "Ai fost actor porno fără voie". Dom' Gigi îi băgase, la cheful la care ai fost, pe toţi baştanii în odăi cu camere ascunse, să-i şantajeze. Ofiţerul era mirat ce caut şi eu, care nu interesam pe nimeni, prin­tre notabilităţi. I-am spus că moşte­ni­sem camera destinată lui A. şi el a orăcăit: "N-avem ce să facem cu caseta asta. Ia-o, când o să ajungi şontorog o să te uiţi la ce puteai să faci".