Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"De ce nu super iubite cu cu 0 planuri de viitor?" . "De ce nu telefoane cu 0 sonerii nasoale" (la TV) "De ce nu site-uri cu 0 pop-up-uri?" (pe internet) "De ce nu filme cu 0 pauze publicitare?" (la cinema), "De ce nu ore de vărf cu zero intersecţii blocate?" "De ce nu intersecţii aglomerate cu zero semafoare defecte?" (pe stradă), "De ce nu o petrecere monstru cu zero mahmureală?", "De ce nu facultate cu zero restanţe?" sau "De ce nu relaţii cu zero sentimente?" (pentru studenţi). Cam aşa sună o reclamă recentă, care ascunde insă anumite părţi ânasoaleâ.
"De ce nu super iubite cu cu 0 planuri de viitor?" . "De ce nu telefoane cu 0 sonerii nasoale" (la TV) "De ce nu site-uri cu 0 pop-up-uri?" (pe internet) "De ce nu filme cu 0 pauze publicitare?" (la cinema), "De ce nu ore de vărf cu zero intersecţii blocate?" "De ce nu intersecţii aglomerate cu zero semafoare defecte?" (pe stradă), "De ce nu o petrecere monstru cu zero mahmureală?", "De ce nu facultate cu zero restanţe?" sau "De ce nu relaţii cu zero sentimente?" (pentru studenţi). Cam aşa sună o reclamă recentă, care ascunde insă anumite părţi ânasoaleâ.
Citește pe Antena3.ro
DE CE NU BĂUTURI CU ZERO RISC DE CANCER? i-aş intreba eu.
Din păcate, toate aceste băuturi care au ZERO calorii conţin indulcitori artificiali, precum ASPARTAM sau ACESULFAM K.
STUDIU. Folosit zilnic, in doze mici, pe durata intregii vieţi, incepand din perioada fetală, aspartamul (APM) creşte riscul de cancer.(1) Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Fundaţia Ramazzini, Italia. Cercetătorii au administrat APM unor grupuri de şobolani pe durata intregii lor vieţi (inclusiv viaţa fetală, sau intrauterină), la doze variate
(0 mg/kg corp-zi, 20mg/kg corp/zi şi 100mg/kg corp/zi). Ei au observat o frecvenţă mai ridicată pentru limfoame, leucemii şi cancere la săn, chiar şi la doze mici de indulcitor, adică 20mg / kilogram corp /zi, precum şi o creştere a frecvenţei cancerelor dependentă de doza de APM. Grupul care a primit 100mg/kg corp de aspartam a avut o creştere mult mai mare a numarului de cancere decăt cel care a primit 20mg / kg corp. Trebuie să menţionez aici că aceste cancere (leucemie, limfom, de săn) sunt cancerele cu o foarte mare creştere la tineri in ultimele decenii.
Un copil de 20 de kg care bea aproximativ 1 litru de băutură light/ fără zahăr ( dar care conţine aspartam), sau un adult de 70 de kilograme bea 2,5 litri primesc 20mg/kg corp. Nu socotim aici şi APM din alte produse : gume de mestecat sau bomboane. Sunt destui copii care consumă peste 2,5 litri zilnic, deci problema este cat se poate de reală.
Studiul a fost publicat pe 13 iunie 2007 in ediţia online a prestigiosului jurnal âEnviromental Health Perspectivesâ.
Aspartamul (APM) este unul dintre cei mai folosiţi indulcitori artificiali din lume. A fost aprobat de FDA ( Food and Drug Administration ) in 1981 pentru utilizarea in solide, in 1983 a primit aprobarea pentru folosirea in băuturi, iar in 1996 a primit aprobarea de indulcitor general, aşa incăt actualmete, APM poate fi găsit in peste 6000 de produse şi peste 500 de tipuri de medicamente. In SUA, peste 70% din APM văndut se regăseşte in băuturi carbogazoase. Nivelul acceptabil zilnic (ADI - acceptable daily intake) pentru APM este de 50mg/kg corp (SUA) sau de 40mg/kg corp (UE). Dacă in urma examinării datelor acestui studiu, FDA va concluziona că APM e cancerigen pentru şobolani, agenţia este obligată prin lege să interzică folosirea aditivului pentru uz uman.
CSPI (Centrul pentru Ştiinţă in Interesul Public, SUA) s-a sezizat deja in acest sens şi a schimbat ratingul APM de la âfolosiţi cu prudenţăâ la âtoată lumea ar trebui să-l eviteâ (2). Totodată, CSPI recomandă tuturor oamenilor să evite şi alţi indulcitori artificiali, precum acesulfam K şi zaharină. CSPI recomandă şi industriei să evite folosirea acestui aditiv de acum incolo in produse. (3)
âDiferite teste efectuate de-a lungul timpului au produs rezultate controversate, dar acest ultim studiu, ce intăreşte rezultatele studiilor publicate in anii anteriori (4) arată că aspartamul nu este un produs sigur pentru consum uman, şi ar trebui interzisâ. (CSPI)
In concluzie, dacă nu am da aspartam unui şobolan, cum putem permite ca acest aditiv să existe in alimentaţia omului? Iată o intrebare la care autorităţile ar trebui să răspundă!
Bibliografie:
2) CSPI Chemcuisine : aspartame
4) Morando Soffritti, Fiorella Belpoggi, Davide Degli Esposti, Luca Lambertini, Eva Tibaldi, and Anna Rigano First Experimental Demonstration of the Multipotential Carcinogenic Effects of Aspartame Administered in the Feed to Sprague-Dawley Rats
