Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lupta dintre Orient şi Occident este pe cale de a cuprinde intreaga regiune a Mării Negre in următorii ani, adesea cu implicaţii militare, dar cu mize energetice, insă Romănia şi Bulgaria vor avea de ciştigat, scrie cotidianul canadian The Globe and Mail , citat de lenta.ru.
ESTIMĂRI. The Globe and Mail consideră că oraşul-port Burgas, din Bulgaria, este in centrul unei zone in care mocneşte unul dintre conflictele de rău augur, cu potenţial de extindere, ale lumii, un conflict in care sunt implicate 12 ţări şi puterile nucleare din Războiul Rece şi care va produce probabil "explozii" in 2008. In nord, sunt bombardierele şi avioanele de supraveghere americane care vor decola din tot mai multe baze de pe litoralul bulgar şi romănesc, pe măsură ce SUA şi NATO işi vor muta instalaţiile majore din Germania către locaţii din fostele ţări comuniste cu ieşire la Marea Neagră. In 2008, la un an după ce Romănia şi Bulgaria - foste membre ale Pactului de la Varşovia - s-au alăturat Uniunii Europene, NATO va face cea mai agresivă incercare a sa de a cuceri restul regiunii. Summitul organizaţiei se va ţine in Romănia, iar cel mai exploziv punct de pe agendă va fi propunerea de a invita in NATO Georgia - o ţară riverană Mării Negre, care, dacă aderă la Alianţa Nord-Atlantică, va extinde teritoriul acestei alianţe militare a Războiului Rece pănă in inima fostei Uniuni Sovietice, scrie The Globe and Mail.
RIPOSTĂ. Moscova este deja pregătită să răspundă cu furie extinderii prezenţei NATO in această zonă care anterior fusese in intregime in sfera sa de influenţă. Şase "conflicte ingheţate", in Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova, sunt gata să erupă in adevărate războaie de secesiune in anul care vine şi in fiecare dintre cazuri mişcările militante par să aibă sprijinul rus, potrivit publicaţiei canadiene. Pentru cei 100 de milioane de oameni care trăiesc in jurul litoralului Mării Negre, 2008 ar putea fi perceput ca o intoarcere la Războiul Rece. De această dată, totuşi, nu este clar de care parte va fi fiecare naţiune, fiecare regiune, fiecare om: la fel ca in America de Sud sau Asia de Sud-Est in timpul precedentului conflict dintre Washington şi Moscova, regiunea Mării Negre a devenit un teren disputat fără incetare, care face obiectul unor schimbări de influenţă, pe măsură ce banii şi armele sunt depozitate pe terenul unor populaţii de incredere. In ultimii ani, argumentează publicaţia, conflictul a fost cel mai vizibil in Ucraina, unde alegerile au fost o confruntare dramatică intre forţele sprijinite de Rusia şi mişcările democratice sprijinite de Occident. Anul care tocmai a trecut s-a incheiat cu acuzele aduse Moscovei de noul premier prooccidental, Iulia Timoşenko, instalată in funcţie la 18 decembrie, potrivit căreia Rusia finanţează activ partidele de opoziţie.
FOC MOCNIT. Conflictul dintre Est şi Vest este pe cale să cuprindă intreaga regiune a Mării Negre in anul care vine, adesea cu implicaţii militare, mai afirmă The Globe and Mail. Meciul este probabil să inceapă nu mai tărziu de sămbăta viitoare, cănd cei cinci milioane de cetăţeni georgieni se duc la urne pentru a-şi alege preşedintele şi pentru a vota la referendumul legat de propunerea de aderare a ţării la NATO. Scrutinul anticipat a fost convocat după săptămăni de demonstraţii violente, in noiembrie, impotriva preşedintelui proamerican Mihail Saakaşvili. Demonstraţiile, care, susţin Saakaşvili şi mai multe organizaţii internaţionale, au fost sprijinite de Rusia, s-au incheiat prin reprimarea lor brutală de către poliţie. Georgia, ca şi Ucraina, pare să fie divizată intre alegătorii care sunt de acord cu UE şi NATO şi cei care preferă o reintoarcere la influenţa Moscovei. Există insă diviziuni şi mai puternice in răndul altor vecini de la Marea Neagră ai Georgiei. Republici separatiste, care speră să devină independente - de obicei pentru că popoarele lor sunt mai loiale Rusiei - se confruntă de ani de zile cu unele conflicte la scară redusă din care nu au lipsit atentatele cu bombă şi violenţele. In 2008, oricare dintre aceste conflicte mocnite ar putea deveni un război in toată regula, avertizează The Globe and Mail.
ARGUMENTE . Regiunile Abhazia şi Osetia de Sud din Georgia au devenit tot mai violente in ultimele luni, iar mişcările lor separatiste au intreprins atacuri mai curajoase impotriva unor facilităţi guvernamentale. Azerbaidjanul vecin a avut un număr mai mare de fricţiuni cu regiunea lui problematică, Nagorno-Karabah. Iar de cealaltă parte a Mării Negre, regiunea separatistă Transnistria, loială Rusiei, cunoaşte tensiuni in creştere, scrie publicaţia canadiană. Aceste conflicte locale de la Marea Neagră ar putea doveni zone de conflict anul aceasta, din motive legate de o altă ţară cu probleme, care se află mai aproape de Marea Adriatică. La sfărşitul lunii ianuarie sau la inceputul lunii februarie, provincia sărbă Kosovo işi va declara probabil independenţa, un act care este sprijinit de Uniunea Europeană şi de Statele Unite, arată The Globe and Mail. Ziarul aminteşte că preşedintele rus Vladimir Putin a avertizuat că dacă Serbia işi pierde provincia din cauza influenţelor Occidentului, el nu va mai putea garanta integritatea Georgiei şi Moldovei. Mulţi observatori, continuă publicaţia, văd in aceasta o ameninţare voalată: dacă se rupe Kosovo, atunci se vor rupe şi Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah şi Transnistria. Unii spun deja că sunt transportate arme către aceste regiuni separatiste, potrivit The Globe and Mail. De ce Bruxelles-ul, Washingtonul şi Moscova işi consacră atăt de mult timp, bani şi armament pentru o făşie de coastă care anterior era lăsată intr-o obscuritate periculoasă?, se intreabă publicaţia, care găseşte şi o parte a răspunsului: "Are de-a face cu geografia: Georgia, Turcia, Armenia şi Azerbaidjan sunt chiar la graniţa cu Iranul şi există o dorinţă foarte puternică de a avea naţiuni loiale Occidentului şi instalaţii militare in regiunea care inconjoară această zonă de conflict constant". Un alt motiv este cel legat de securitatea energetică, scrie The Globe and Mail, care aduce in discuţie conducta South Stream, ce va transporta miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia, pe sub Marea Neagră, pănă in Bulgaria şi apoi in Europa Occidentală. Apoi, tot prin Bulgaria, mai trece şi competitorul lui South Stream, proiectul Nabucco, o conductă ce ar urma să transporte cantităţi uriaşe de gaz din Iran şi Asia Centrală prin Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Turcia pănă in Europa. Aceste conducte, conchide publicaţia, care transportă combustibilul rus şi alternativa sa indelung combătută, cea iraniană, oferă contextul economic pentru aceste conflicte emergente.
FACTORUL "GAZ METAN". Europa depinde foarte mult de gazul şi petrolul rus, unele ţări, precum Germania şi Italia, sunt complet dependente, incăt s-ar confrunta cu o criză imediată dacă rezervorul rus ar fi inchis. Ca urmare, aprovizionarea cu petrol şi gaz din Marea Adriatică prin Azerbaidjan şi din Iran sunt considerate vitale şi acesta este unul dintre motivele importante pentru care UE este reticentă in a participa deplin la sancţiunile impotriva Iranului, impuse din cauza presupusului său program militar nuclear, potrivit The Globe and Mail. Dacă trebuie securizate alte surse de energie decăt cele ruse, atunci loialitatea unor ţări din estul, sudul şi vestul Mării Negre este vitală. Din punctul de vedere al Moscovei, pentru a-şi menţine dominaţia (şi preţul bun pentru combustibilii săi), atunci conductele vor trebui să treacă prin vestul, nordul şi estul Mării Negre. Unele ţări, in special Romănia şi Bulgaria, vor avea de profitat in oricare dintre variante - atăt conductele cu petrol iranian, căt şi noile conducte ale Rusiei vor intra in Europa prin teritoriul lor sărac, scrie The Globe and Mail, care incheie in cheie uşor ironică: "In timp ce te relaxezi pe nisipul cafeniu al Burgasului - o destinaţie de vacanţă din ce in ce mai populară atăt pentru central-europeni, căt şi pentru ruşi - aceste tensiuni in creştere ar putea fi vizibile de-a lungul ţărmului şi in largul coastelor. Dar foarte probabil vor părea deosebit de ciudate cănd te intorci la hotel - care in mod sigur va avea steguleţe UE la intrare, dar va fi proprietatea unui oligarh rus".
Citește pe Antena3.ro
