Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii au prostul obicei de a lăsa gunoaie cam pe oriunde ajung. Fie că este vorba de un banal picnic la iarbă verde, fie că este vorba de explorarea spațiului cosmic, comportamentul uman rămâne în mare parte la fel. Astfel, de-a lungul timpului, pe orbita terestră s-a strâns o cantitate uriașă de deșeuri provenite de la diferitele misiuni de construcție a Stației Spațiale Orbitale sau de transport al unor sateliți. Luna nu face nici ea excepție. Astronauții care au ajuns pe Lună în cadrul celebrelor misiuni Apollo au lăsat pe satelitul natural al Pământului și altceva decât amprenta bocancilor în praful selenar, scrie Agerpres. Conform specialiștilor, pe Lună au rămas peste 180.000 de kilograme de echipamente provenite de la misiunile Apollo, dar și de la alte misiuni fără echipaj uman.
Lista cu cele mai bizare, ciudate și neașteptate lucruri rămase pe Lună după aceste misiuni:
12 perechi de bocanci de astronaut
Bocancii de scafandru spațial folosiți de celebrul astronaut Buzz Aldrin se află încă pe Lună. La încheierea misiunii Apollo 11, astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldrin au lăsat pe Lună aproximativ 100 de obiecte pentru a ușura încărcătura modulului de aselenizare. Printre altele, ei au lăsat pe Lună camere de filmare, unelte, role de film și bocancii lui Buz Aldrin. Celebrul steag al SUA plantat pe Lună a fost și el lăsat în urmă însă a fost distrus de motoarele modulului selenar la lansare. De asemenea, în urma acestei misiuni au mai rămas la suprafața Selenei și un pandantiv din aur în forma unei crenguțe de măslin, simbol al păcii, precum și un mic disc din silicon pe care au fost gravate aproximativ 100 de mesaje provenite de la politicieni americani, câțiva șefi de stat și responsabili ai NASA.
O placă semnată de președintele SUA Richard Nixon
Richard Nixon a fost președintele SUA în perioada tuturor celor 6 misiuni cu echipaj uman pe Lună. În cadrul primei astfel de misiuni astronauții au lăsat pe Lună o mică placă semnată de președinte. Administrația lui Nixon a moștenit programul Apollo cu doar câteva luni înainte ca Neil Armstrong să pună piciorul pe suprafața selenară. Președintele intrat în istorie mai ales prin scandalul Watergate nu a ratat ocazia de a-și trimite semnătura pe Lună. Un mic artificiu de imagine care în final nu i-a folosit la nimic.
Schițe semnate de Andy Warhol, Robert Rauschenberg și Claes Oldenburg
De această dată este vorba despre un zvon încă neconfirmat, dar există argumente serioase care indică faptul că ar putea fi adevărat. În anii '60, sculptorului Forrest Myers i-a venit ideea de a aduna șase personalități din lumea artei care să colaboreze la o lucrare comună ce urma să fie dusă pe Lună. În cele din urmă, el a reușit să atragă câteva nume importante din lumea artistică din acea perioadă, care au făcut câteva schițe în cadrul proiectului pe care Myers l-a numit "Moon Museum". Aceste schițe, printre care un desen de Claes Oldenburg și inițialele stilizate ale lui AndyWarhol (care seamănă suspect de mult cu un penis), au fost micșorate și imprimate pe o suprafață ceramică de către cercetători de la Bell Labs. Forrest Myers nu a reușit însă să convingă NASA să-i trimită plăcuța pe Lună așa că "off the record" s-ar fi înțeles cu un inginer care lucra la modulul Apollo 12 să ascundă plăcuța la bord. La încheierea misiunii, modulul de aselenizare a fost lăsat să cadă înapoi pe Lună cu tot cu plăcuța cu desenele artiștilor plastici. Myers și-a prezentat planul după încheierea misiunii, în publicația New York Times. NASA însă nu a confirmat niciodată acest lucru.
Două mingii de golf
Astronautul Alan Shepard este celebru și pentru că a luat cu el pe Lună câteva capete de crose de golf, le-a atașat pe brațul unui instrument menit pentru săparea în solul lunar și a executat câteva lovituri de golf. Mingiile lansate de Shepard au fost trimise la distanțe destul de mari în mediul cu microgravitație de pe Lună, iar astronautul nu s-a preocupat să le mai caute pe toate, așa că în prezent pe Selena se află două mingii de golf din anii '70.
Încă o realizare artistică însoțită de controverse
"Astronautul căzut" este o statuetă abstractă, din aluminiu, cu lungimea de 9 centimetri, creată de artistul plastic belgian Paul Van Hoeydonck. Ea a fost lăsată pe Lună de astronautul David Scott în cadrul misiunii Apollo 15. Scott a lăsat această statuetă culcată, pe locul unui mic memorial, marcat de o placă cu numele a 14 astronauți care au murit în misiuni din cadrul programului spațial american. Van Hoeydonck a obiectat însă cu privire la poziția în care statueta sa a fost lăsată pe Lună. El ar fi vrut ca statueta să fie lăsată în picioare, ca un simbol al cuceririi Lunii, o primă etapă în drumul omenirii spre stele. Neînțelegerea s-a transformat până la urmă într-un scandal în toată regula după ce Van Hoeydonck a încercat să vândă replici ale statuetei încălcând astfel o înțelegere pe care o avea cu astronautul David Scott. Statueta originală se află încă, după 43 de ani, acolo unde a lăsat-o David Scott.
O pană de șoim
Aproape de finalul misiunii Apollo 15, astronautul David Scott a repetat experimentul clasic privind căderea simultană a unui obiect greu (el a folosit un ciocan) și a unuia ușor (o pană de șoim) pentru a demonstra că, în condițiile vidului din spațiu (Luna nu are atmosferă), orice două obiecte ce sunt lăsate să cadă în același timp vor ajunge la sol simultan. După terminarea experimentului, Scott a lăsat pana, provenită de la Baggin, mascota Academiei Forțelor Aeriene americane, acolo unde a căzut.
O fotografie cu familia unui astronaut
În timpul misiunii Apollo 16, în timp ce folosea roverul selenar pentru a explora Platoul Descartes, Charles Duke a lăsat în urmă o fotografie de-a sa alături de soția, Dorothy, și de fiii lor, Charles și Thomas. Duke nu a explicat de ce a făcut acest gest, dar pe spatele fotografiei a scris și un mesaj pentru potențialii extratereștri care ar descoperi-o: "Aceasta este familia astronautului Duke de pe planeta Pământ. Am aselenizat în aprilie 1972".
96 de săculeți pentru toaletă
În cursul misiunilor Apollo astronauții care au coborât pe Lună și-au făcut nevoile fiziologice în niște săculeți speciali. Nu mai puțin de 96 dintre acești săculeți, unii dintre ei plini, se află încă la suprafața Selenei. Recent, prezența lor pe Lună a trezit interesul astrobiologilor care și-ar dori să fie recuperați pentru a studia ce s-a întâmplat cu bacteriile din materia fecală, dacă au supraviețuit mediului selenar și pentru cât timp, precum și dacă au suferit mutații în contextul expunerii la niveluri ridicate de radiații.
Citește pe Antena3.ro
