PLANTELE CAPTEAZĂ ANTIBIOTICE

Tuturor ne plac fructele şi legumele. Din nefericire, graţie situaţiei agriculturii din ţară, vom fi nevoiţi să cumparăm produse din import. Acestea au avantajul aspectului. Mere poloneze perfecte, identice, roşii, parcă sculptate, ardei in toate culorile curcubeului, voluminoşi, şi nu numai. Doar ‘ambalajul’ contează, el captează atenţia consumatorului in magazin, el vinde. Totuşi, ‘Afară-i vopsit gardu, inauntru-i leopardul’.

Tuturor ne plac fructele şi legumele. Din nefericire, graţie situaţiei agriculturii din ţară, vom fi nevoiţi să cumparăm produse din import. Acestea au avantajul aspectului. Mere poloneze perfecte, identice, roşii, parcă sculptate, ardei in toate culorile curcubeului, voluminoşi, şi nu numai. Doar ‘ambalajul’ contează, el captează atenţia consumatorului in magazin, el vinde. Totuşi, ‘Afară-i vopsit gardu, inauntru-i leopardul’.

Din dorinţa producătorilor de a obţine acel aspect perfect apar anumite dezavantaje notabile: soiuri modificate genetic, fertilizatori sintetici, fungicide, pesticide, ierbicide şi, in finalul lanţului, la consumatorii umani, ‘genocide’. Intr-o vreme a incălzirii globale, cănd suntem anunţaţi pe diverse posturi de radio TV ca Romănia e la ‘rotisor’, consumul de energie (şi implicit emisiile de CO₂) necesar pentru a transporta fructele şi legumele respective din diverse ţări pe raftul hipermarketului devine problematic. Pe lăngă aceste neajunsuri ‘puţin’ semnificative, se mai adaugă unul deloc neglijabil : PLANTELE CAPTEAZĂ ANTIBIOTICE.

Un STUDIU recent finanţat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) a evaluat capacitatea plantelor de a capta antibioticele din ingrăşămintele organice. Animalele crescute in complexe agricole sunt tratate adesea cu antibiotice. Acestea ajung şi in materiile fecale, folosite ulterior ca ingrăşămănt, rezultănd contaminarea mediului. Rezultatele au fost publicate in ediţia din iulie a Journal of Environmental Quality.

INGRIJORARE

Studiul a evaluat 3 tipuri de de plante : porumb, salată şi cartofi. Aceastea au fost crescute timp de 45 de zile pe un sol la care s-a adăugat ‘ingrăşămănt organic’ uzual. Acesta conţinea sulfametazină, un antibiotic folosit in medicina veterinară , in variate doze.

La analizele ulterioare, s-a arătat că TOATE PLANTELE AU CAPTAT ANTIBIOTICUL, cea mai mare concentraţie regăsindu-se in frunzele plantelor. Antibioticul a fost găsit şi in tuberculii cartofului, lucru ce arată că şi alte plante rădăcinoase, precum morcovii sau ridichile ar putea fi contaminate. (1)

Efectele adverse asupra oamenilor care consumă plante cu o cantitate mică de antibiotice nu sunt cunoscute. Există posibilitatea unor ALERGII la copiii mici sau chiar la tineri , sau apariţia REZISTENŢEI LA ANTIBIOTICE , lucru ce ar diminua eficacitatea unui tratament antibiotic atunci cănd el ar fi necesar cu adevărat.

Rezultatele studiului sunt cu atat mai importante cu căt piaţa de produse organice, din plante realizate cu ingrăşaminte animale, fără fertilizatori sintetici, antibiotice sau iradiere inregistrează creşteri spectaculoase de la an la an. Se estimează că pănă in 2009 piaţa produselor organice in UE şi SUA va ajunge la 42,9 miliarde de dolari anual. (2)

In aceste condiţii va deveni cu atăt mai importantă pentru producători verificarea ‘ingrăşămintelor naturale’, pentru a fi siguri că nu există o contaminare cu antibiotice.

Totodată, mai sunt necesare multiple studii pentru a arăta efectul acestor antibiotice care ajung in plante asupra organismului.

CONCLUZIE : PLANTELE POT CAPTA ANTIBIOTICELE DIN SOL. EFECTELE PE TERMEN LUNG ASUPRA OAMENILOR SUNT INCĂ IN STUDIU. CUMPĂRAŢI FRUCTE ŞI LEGUME CULTIVATE LOCAL, CRESCUTE FĂRĂ FERTILIZATORI SINTETICI SAU INGRĂŞĂMINTE ORGANICE CONTAMINATE CU ANTIBIOTICE. VĂ PROTEJAŢI SĂNĂTATEA ŞI PARTICIPAŢI LA REDUCEREA INCĂLZIRII GLOBALE.

1) J Environ Qual 36:1224-1230 (2007) Sulfamethazine Uptake by Plants from Manure-Amended Soil Published online 27 June 2007