Preşedintele BERD: Iniţiativele comune pot salva Europa de Est

Criza financiară a anului 2008 s-a transformat în criza economică a anului 2009, iar primele semne de nemulţumiri sociale au început să apară pe măsură ce efectele complete ale crizei se resimt în Europa de Est. Potrivit preşedintelui BERD, trebuie să existe o cooperare strânsă atât în abordarea temerilor privind reglementarea pieţelor cât şi în oferirea sprijinului financiar pentru băncile mamă şi subsidiarele lor din Europa de Est.

"Problemele acestei regiuni sunt adânc întreţesute cu cele ale restului Europei, iar soluţia stă într-un răspuns coordonat atât din partea autorităţilor publice, cât şi a instituţiilor financiare internaţionale. O abordare restrânsă, pe plan local, a problemelor crizei nu va face decât să înrăutăţească situaţia pentru toţi", susţine Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, într-un articol publicat în cotidianul britanic Financial Times, citat de Agerpres. Criza ameninţă să submineze multe realizări politice şi economice, după ani de eforturi consistente, creşteri economice mari şi o integrare din ce în ce mai pronunţată a Europei de Est în economia globală. Sistemul bancar joacă un rol crucial în actuala criză şi în recuperarea regiunii. Ca măsură practică, trebuie să existe o cooperare strânsă atât în abordarea temerilor privind reglementarea pieţelor cât şi în oferirea sprijinului financiar pentru băncile mamă şi subsidiarele lor din Europa de Est. Aceasta este esenţa unei iniţiative recente lansate de un grup de bănci europene, ale căror propuneri pentru o acţiune comună rapidă merită susţinerea deplină pe măsură ce o criză din ce în ce mai pronunţată în Europa de Est ameninţă Europa ca întreg.

Pachete de salvare naţionale
Marea majoritate a sectorului bancar central şi est-european este deţinut de un mic grup de bănci cu baza în Europa, ceea ce timp de mulţi ani a reprezentat o sursă de stabilitate, dovedindu-se un aspect important al succesului acestor economii. În prezent, în condiţiile în care băncile mamă se confruntă cu criza financiară mondială este esenţial ca ele să îşi menţină angajamentele luate faţă de statele Europei de Est. Guvernelor din regiune le lipsesc mijloacele de a finanţa pachete de salvare naţionale. Între timp, măsurile introduse în Occident trebuie elaborate pentru a se adresa şi problemelor întâmpinate de subsidiarele din Est. Atunci când sunt elaborate garanţiile pentru împrumuturile interne, protecţia depunătorilor şi reglementarea capitalului, dimensiunea transnaţională trebuie luată deplin în considerare, crede Mirow. În acest context, BERD a adoptat un plan menit să susţină băncile şi companiile din regiune, afectate de criza de lichidităţi şi de sub-capitalizare, decizând să extindă volumul său de afaceri pe 2009 cu 20 de procente, la 7 miliarde de euro. Banca oferă împrumuturi şi dividende instituţiilor finaciare pentru ca acestea să îţi poată păstra rolul de finanţatori ai economiei reale, în special în sectorul companiilor mici şi mijlocii.Astfel de proiecte au fost semnate în ultimele săptămâni în Georgia, România, Ucraina şi Rusia. Iniţiative similare au fost luate şi de Banca Europeană de Investiţii şi de Grupul Băncii Mondiale, însă mai sunt multe de făcut şi este nevoie de o abordare la nivel regional, în condiţiile în care, dat fiind amploarea crizei, o intervenţie izolată poate fi uşor considerată drept o picătură de apă într-un ocean. Angajamentul UE şi al guvernelor sale este crucial. Putem aborda problemele, dacă UE, Banca Centrală Europeană şi instituţiile financiare internaţionale îşi folosesc resursele într-o manieră structurată şi coordonată, conchide preşedintele BERD. (V.A.)