Primarii folclorişti

In judeţul lui Anton Pann primarii şi-au descoperit vocaţii de rapsozi. Şi-au făcut propriile tarafuri, căntă la diverse instrumente, se premiază intre ei pentru performanţele culturale obţinute sau impresariază folcloristele din formaţii.

In judeţul lui Anton Pann primarii şi-au descoperit vocaţii de rapsozi. Şi-au făcut propriile tarafuri, căntă la diverse instrumente, se premiază intre ei pentru performanţele culturale obţinute sau impresariază folcloristele din formaţii.

In cel puţin trei primării vălcene administraţia publică se imbină cu activitatea concertistică desfăşurată de angajaţii instituţiilor statului sau chiar de către edilii-şefi ai localităţilor. După ce la Amărăşti, grupul folcloric „Haiducii" a dat lovitura propulsăndu-l, in 2004, pe Constantin Drăghici, liderul formaţiei, in fotoliul de primar, alţi edili par să fie prinşi de febra organizării de grupuri folclorice sau implicaţi in diverse concursuri in care işi demonstrează calităţile de interpreţi la diverse instrumente.

IMPRESARUL MĂNDRELOR. La Prundeni, de mai bine de un an, toată suflarea feminină din primărie are program de repetiţii de trei ori pe săptămănă, după ce primarul Horia Horăscu a infiinţat singurul grup popular feminin din judeţ, „Măndrele". „Toate sunt angajate in primărie. Le-am făcut program de repetiţii de trei ori pe săptămănă, după amiaza. Am scos un CD şi acum lucrăm la materialul pentru al doilea disc. Toate piesele sunt culese din zona Prundeni-Drăgăşani", povesteşte primarul Horăscu, ajuns acum şi in postura de impresar a folcloristelor din instituţie. Sub iile şi poalele „Măndrelor" din Prundeni se ascund de fapt asistenţii sociali ai primăriei, vreo trei inspectori de specialitate, două ingrijitoare şi consilierii juridici ai primarului. Tot la iniţiativa lui Horăscu, in colaborare cu un post tv naţional, la Prundeni s-a desfăşurat la sfărşitul săptămănii trecute şi faza judeţeană a festivalului de folclor „Glasul căntecului romănesc".

HAIDUCUL ŞEF. Tot la doi paşi de Drăgăşani, in Amărăşti, Constantin Drăghici este vătaf in grupul „Haiducii", incă de la infiinţarea acestuia, din 1999, impărţindu-se acum intre funcţia de primar şi cea de haiduc şef. Cu 14 membri in componenţă, „Haiducii din Amărăşti" are aproape jumătate din rapsozi angajaţi in primăria comunei, in rest componenţa grupului fiind completată de căţiva pensionari şi doi tineri racolaţi de curănd in grup. „Este mai rentabil să fi primar decăt haiduc. Toată activitatea de pănă acum a grupului a fost bazată pe sponsorizări, chiar dacă l-am avut fan inrăit pe fostul ambasador SUA in Romănia, Michael Guest sau am concertat in faţa a mii de oameni la muzeul Astra din Sibiu. Costumele le-am obţinut din sponsorizări, discurile le-am editat apelănd tot la sponsori. Am mai scos ceva bani căntănd pe la nunţi, dar nu putem spune că este o afacere bănoasă. O facem din pasiune şi din dragoste de muzică", explică primarul Drăghici.

PRIMARUL ORCHESTRĂ. Niculiţă Fetelea, alesul ţăranilor din Căineni-Vălcea, dovedeşte adevărate aptitudini de om-orchestră, putănd concerta pe şapte instrumente mai mult sau mai puţin tradiţionale. Ultimul premiu obţinut de primarul-orchestră i-a fost inmănat de omologul său din Aninoasa in cadrul ediţiei 2007 a Festivalului Primarilor Artişti pentru un recital la drămbă. Fetelea şi-a descoperiat talentul de rapsod la instrumente de suflat la vărsta de nouă ani, cănd a pus mănă pe o muzicuţă ruginită. „Plecasem cu oile pe cămp şi sub un copac am găsit o muzicuţă. Era ca vai de lume, spartă, ruginită. Am curăţat-o şi căteva zile nu am lăsat-o din mănă. Noroc că nu m-a dat mama afară din casă. La drămbă de vreo 37-38 de ani. Am trei drămbe cumpărate din Germania şi zbărnăi la ele ori de căte ori am chef. Mă relaxează. Pănă acum am fost pasionat de instrumente mici. Ştiu să cănt la vreo şapte, dar nu vă spun decăt trei dintre ele, fluier, drămbă şi muzicuţă. Cu restul nu am apucat incă să concurez şi vreau să-i iau prin surprindere pe cei de la Aninoasa şi in anii următori", declară Niculiţă Fetelea. Edilul cu talent la drămbă a concurat la patru ediţii ale festivalului din comuna dămboviţeană, de fiecare dată revenind acasă cu căte o diplomă. Primarul din Căineni susţine că nu a avut niciun mentor care să-l indrume in mănuirea celor şapte instrumente pe care susţine că le stăpăneşte şi regretă că printre cei 11 copii din familia sa nu s-a răspăndit talentul muzical. „Mai trag speranţe de la cel mic, dar in rest niciun copil de-al meu nu mi-a moştenit harul. Nici prin sat nu mai sunt mulţi care să cănte la fluier sau alte instrumente populare. Nici eu nu am avut pe cineva care să mă inveţe să cănt la instrumente. A fost ceva dictat de instinct şi ureche muzicală. Acum vreau să invăţ al optulea instrument, vioara. Pun pariu că peste un an o să vă cănt fără greşeală Balada lui Ciprian Porumbescu", susţine edilul-orchestră.

Drămbă-definiţie: Mic instrument muzical alcătuit dintr-un arc de fier (ţinut in gură) şi o lamă care se face să vibreze cu degetul.