11:05 • Completul 9 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat luni, pentru 14 aprilie, judecarea recursului DNA la decizia instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea la procurori a dosarului Loteria în care este acuzat George Copos.
Completul 9 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a amânat luni, pentru 14 aprilie, judecarea recursului DNA la decizia instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea la procurori a dosarului Loteria în care este acuzat George Copos.
BOLNAV. Motivul amânării l-a constituit faptul că avocatul lui Nicolae Cristea, fostul şef al Loteriei Române, nu s-a putut prezenta din motive medicale. La termenul din 6 decembrie 2007 s-a stabilit ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece la Completul de 9, pe 25 februarie, recursul DNA la decizia de restituire la parchet, pentru refacerea urmăririi penale, a dosarului Loteria, în care este inculpat George Copos. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis excepţia invocată de avocatul lui Roza Gilio Giuzepe, care a invocat necompetenţa materială a organelor de anchetă, susţinând că cercetările ar fi trebuit făcute de DIICOT şi nu de procurorii DNA şi a cerut restituirea cauzei la parchet pentru completarea cercetărilor. Excepţia a fost susţinută şi de ceilalţi avocaţi ai inculpaţilor din dosar. În acelaşi dosar Curtea Constituţională (CCR) a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată pe parcursul procesului, apreciind că exprimarea în euro a prejudiciului şi nu în moneda naţională aşa cum au invocat avocaţii inculpaţilor în cauză este "în deplină concordanţă" cu Legea fundamentală. Procesul Loteria a fost suspendat, în 15 februarie, după ce avocatul lui Roza Gilio Giuzepe, unul dintre inculpaţi, a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la art. 13 alineat 1 indice 2 din Ordonanţa 43/2002 privind înfiinţarea şi funcţionarea DNA, referitor la calcularea prejudiciului în dosarele care intră în competenţa DNA.
ACUZE. În dosarul Loteria, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată, pentru evaziune fiscală, pe George Copos - fost vicepremier în cabinetul Călin Popescu Tăriceanu, Roza Gilio Giuzepe - cetăţean român, acţionar la SC Ana Electronic SA, SC Ana Gup SA şi Ana Pan SA, administrator unic la SC Rom Tour G.M. IMPEX SRL, şi membru fondator al Fundaţiei "PRORAPID" şi Ioan Stelian Raţiu - administrator la SC Transilvania International. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată, pentru complicitate la evaziune: Nicolae Cristea - fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română , în prezent consilier în cadrul CNLR, şi membru fondator al Fundaţiei "PRORAPID", şi Gabriel Rogoveanu - agent imobiliar Euroest Invest SRL. Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada iulie – decembrie 2004, George Copos şi Giuzepe Gilio Roza, împreună cu Nicolae Cristea şi Gabriel Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata către stat a unor impozite în valoare de peste un milion de euro (aproximativ 39,5 miliarde lei vechi). Ei sunt acuzaţi de procurorii anticorupţie că au ascuns sursa impozabilă din tranzacţia prin care Ana Electronic a vândut 38 de spaţii comerciale către Loteria Română. Procurorii suţin că George Copos şi Giuzepe Roza au vândut fictiv cele 30 de spaţii comerciale, către 12 persoane fizice, imediat ce firma Ana Electronic a primit de la Loteria Naţională înştiinţarea potrivit căreia compania naţională acceptă achiziţionarea celor 38 de spaţii oferite de firma lui Copos. Preţul de vânzare, de la Ana Electronic la soţii Ginea, a fost de aproape patru ori mai mic decât preţul la care au fost cumpărate, ulterior de Loterie. "După circa 7-10 zile, aceleaşi spaţii comerciale au fost revândute de persoanele interpuse către Compania Naţională Loteria Română (CNLR), la aceeaşi valoare cu cea trecută în oferta iniţială a SC ANA ELECTRONIC SA şi aprobată de AGA din cadrul CNLR, adică 211.407.008.288 lei vechi. Persoanele fizice interpuse nu au văzut aceste 12 spaţii, inculpatul Gheorghe Copos fiind cel care le-a propus cumpărarea lor, spunându-le că CNLR este interesată de achiziţionarea spaţiilor, însă la preţuri mult mai mari. De altfel, cei doi interpuşi nu aveau banii necesari plăţii, aceştia achitând către SC Ana Electronic contravaloarea spaţiilor, abia după ce au primit o parte din bani de la CNLR". În cazul în care vânzarea, respectiv cumpărarea celor 38 de spaţii comerciale s-ar fi derulat în mod direct între Ana Electronic şi Loterie, explică procurorii, "Ana Electronic ar fi datorat un impozit pe profit în cuantum de 25 la sută aferent unor venituri de 211,407 miliarde lei vechi şi nu aferent veniturilor înregistrate de SC ANA ELECTRONIC SA în urma vânzărilor fictive către interpuşi, în sumă totală de numai 53,562 miliarde lei vechi, de aproape patru ori mai mică.