Cannes, cea de-a 52-a editie, a fost la inaltimea asteptarilor si mai mult decat atat. Festivalul si-a confirmat complexitatea in termenii infuziei de informatie si a stralucit prin desavarsita acuratete a organizarii.
Cannes, cea de-a 52-a editie, a fost la inaltimea asteptarilor si mai mult decat atat. Festivalul si-a confirmat complexitatea in termenii infuziei de informatie si a stralucit prin desavarsita acuratete a organizarii.
A, si a mai fost ceva, cel mai probabil nerelevant la scara evenimentului, dar extrem de valoros la scara industriei locale.
A fost primul an in care Romania a avut o delegatie consistenta. Aproape 40 de personaje din industria de comunicare au facut ca in carticica participantilor tara noastra sa iasa din registrul penibil al celor 3 eterni si solitari delegati cu care ii obisnuisem pe musafirii Croisettei la finele fiecarui iunie.
In termeni de reprezentare, romanii au fost doar o sesime din delegatia belgiana si jumatate din cea turca. Raportat la numarul celor din Brazilia, procentul e inca si mai coplesitor. Dar de la un punct incolo, numerele sunt doar numere si prezenta atat de inchegata a romanilor la Cannes nu inseamna doar ca institutia "ambasadoriatului", bine construita, isi face treaba, ci mai ales ca mesajele emise de echipa acestei instante au gasit un sol extrem de fertil acasa. Inseamna ca undeva, in piata de comunicare din Romania, mai ales acolo unde nu te astepti, exista oaze de curiozitate si-o mare sete de a acumula, o mare pofta de a fi la curent cu ce inseamna marea publicitate, cu ce inseamna tendinte in cea mai sofisticata dintre industrii. Inseamna ca avem resurse, printre ai nostri, de a explora alte teritorii, de a-i cantari din ochi pe cei mai buni pentru a te masura candva cu ei. Inseamna ca unii au inteles perfect sensul Cannes-ului, ca festival total. Probabil ca niciunde nu s-ar potrivi mai bine decat in acest context filozofia lui - "nimeni nu pierde, toata lumea castiga. Fie si experienta". Chiar daca exista taxe de participare pentru prezenta pe durata unei saptamani, adevarul e ca prezenta in Palais des Festivals la finele lui iunie e nepretuita, atat e de bulversanta experienta pentru retina, pentru creier, pentru reorganizarea lucrurilor pe care le stii si alaturarea celor la care n-ai avut inca acces.
Si lucrurile bune pentru romani nu se opresc la participare. Avem prima nominalizare a unei agentii romanesti care a avut acces la lista scurta fara sa fi inscris o lucrare copiata, nici un ghost, nici o lucrare cu executie veche de doi ani, dar totusi noua pentru ochiul public: e vorba de McCann cu unul dintre spoturile spumoase care incuraja prezenta romanilor la vot.
Si lor li se cuvin aplauzele si multumirile, in aceeasi masura in care li se cuvin lui Dragos Grigoriu, care si-a dus agentia la scoala canneza, freelancerilor care si-au sacrificat economiile pentru educatie, celor care au vrut vacanta activa pe Riviera, dar si televiziunii care pledeaza pentru cultura vizuala si care n-a ratat intalnirea cu Croisetta.
Romania a salutat scoala Leilor si Leii i-au salutat pe romani. Nu ne ramane decat sa ne pregatim serios pentru 2006.