Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Viata amoroasa fericita dupa ex. Sau potopul...
Viata amoroasa fericita dupa ex. Sau potopul... Femeia se confrunta cu o mare problema de vocabular, conceptie si atitudine (pe langa alte chestiuni de ordin culinar, ca ceapa prajita, sau de ordin igienic, precum spalatul closetului, ori de ordin organizatoric, cum ar fi stransul sosetelor de sub pat, ori chiar de fond, de pilda, activitatile sexuale obligatorii, prevazute contractual), si anume "comparatia". HADA COMPARATIE. Oricine stie ca o femeie nu poate privi un barbat, de exemplu, fara ca in nanosecunda urmatoare sa-i fluture prin capsor intreaga lista de masculi amusinati anterior, de-a dreapta exemplarului nou, si de-a stanga, o alta listuta care se compune automat si care-i contine pe masculii care se-nvartesc atunci si acolo in jurul celui vizat de atentia madamei. Mai grav e ca problema asta nu se opreste la stadiul de graunte si incet, incet se transforma in ditai vrejul de fasole. SA LE LUAM PE RAND. Faci cunostinta cu masculul. Acesta iti intinde galant mana. Desigur ca ii vei studia cu atentie degetele si te vei intreba daca sunt oare la fel de nazbatioase precum ale fostului. Apoi veti iesi la o cafea, sa va cunoasteti. In caz ca nimeresti intr-un local mai socotit, fostul isi va lua desigur porcaielile de rigoare. Daca se-ntampla invers, noul mascul va deveni brusc un sarantoc cu care nu stii de ce-ti pierzi timpul si ce fraiera ai fost ca l-ai lasat pe fost. Cand ajugeti in pat, sa te tii comparatii la turatie maxima! Atat de forma, cat si de fond. Ceea ce n-ar fi rau, daca macar tarasenia ar fi si constructiva. Daâ nu-i deloc, ba dimpotriva. Si asta in primul rand pentru ca toata atentia muierii se opreste de fapt la primul contact cu un mascul. Care devine un fel de model, de guru meschin al tuturor masculilor care vor urma. Pentru ca, saracii, vor fi din start detronati de amintirea unui vesnic fost, care era asa si pe dincolo. Culmea e ca madamelor fostul nu le convine niciodata, daâ nici actualul nu le place, ca prea seamana sau nu seamana cu fostul!!!! Pesemne ca d-aia se zice ca acolo unde-i un "fost" e si-o problema...
|
ANUSKA
|
|
EVLAVIOASA SAMANTA
Eram trista. Si m-am gandit ca de la tv o sa-mi treaca. In disperare de cauza, storc CD-urile cu Iglesias (muzica pentru momentele in care parca nu te mai simti bine cu venele tale). Apoi ma uit in jurul meu si incerc sa evaluez situatia. Nu pot, pentru ca-i bezna. Si, daca Iglesias a tacut, trebuie sa vorbesc de una singura. Asta daca nu vreau sa ma vanzolesc prin bucatarie, unde mama sigur se va oferi sa-mi tina companie si predici despre plata facturii la gaze, strecurand si eternul repros familiar: "Daâ mai lasa si tu muzica si mai pune mana pe mop!". Nu, multumesc. Ma-nteleg mai bine cu Iglesias. Care, daca nu canta, tace. Mama nu canta. Si nici nu tace. Deci ramane sa vorbesc cu mine insami (asta daca nu vreau sa sun un prieten. Si nu, nu vreau, ca poate se-apuca sa-mi turuie despre viata lui stralucita si n-am vrea sa ne spanzuram in casa la mama). Asa ca deschid televizorul. Sa aud voci. Un fel de party la mine-n camera, unde toti se cunosc intre ei, iar eu am privilegiul micului voyeurist ascuns dupa perdea, de unde vede si aude tot. Si uite-asa speram intr-o seara tarzie sa ma mai distrez un pic. Cand colo, hop si Iri. Ma felicit ca am deschis tv-ul. Imi vine sa ma pup. Pur reflex maimutoid, nu de bucurie. Iri pupa si el ceva. Tzu! Nu pe Moni, sac! Pupa icoane, precum si geamul care protejeaza degetul Sfantului Ignatie. Da, era cuvios! Si plin de evlavie! M-a dezamagit insa ca n-am vazut-o pe Moni. Poate era acasa, in pat, ca se simtea rau. Nu stiu, ca n-am prins de la-nceput. Io am deschis tv-ul fix la momentul sfintelor pupaciuni. Si am incercat sa-mi inchipui de ce ar vrea un om sa fie filmat cand isi sterge o lacrima in biserica. Dar, fireste, rolul meu nu e sa inteleg, ci sa ma distrez. Ceea ce am si facut, cand l-am vazut pe Iri colindand curtea bisericii alaturi de o maicuta care ii prezenta florile, ce-i drept, frumoase. Si Iri a cerut seminte. De flori. Si maicuta i le-a dat. Dar inainte l-a intrebat daca locuieste la curte, ca florile alea sunt de gradina, nu de ghiveci. Si atat! O fi invatat Iri lectia smereniei? Poate ne spune in episodul urmator... |
Citește pe Antena3.ro
