Intr-una dintre noptile cu insomnii am geniala idee de a deschide pe B1 si a ma strecura in cearsafurile cuplului Iri-Moni. "No comment" se cheama emisiunea si este data de ceva vreme drept exemplu printre fratii editorialisti.
|
|
Intr-una dintre noptile cu insomnii am geniala idee de a deschide pe B1 si a ma strecura in cearsafurile cuplului Iri-Moni. "No comment" se cheama emisiunea si este data de ceva vreme drept exemplu printre fratii editorialisti.
Cum om sunt si eu, ma las atras de partea negativa a Fortei si ma uit la show, cadru cu cadru, cu fata inteligenta a unui bosiman care a vazut pentru intaia oara un incarcator de Nokia. Drept sa va spun, aveam si ceva incalzire, pentru ca prinsesem emisiunea anterioara, cand EA si EL, la cumparaturi prin Germania (voia omuâ sa-si schimbe masina, ca nu-i mai conveneau irizatiile de calvados din portiera, si avea nevoie de parerea EI), asadar EA si EL vizitau un magazin de palarii. Cum - toata lumea stie - pe malul Rinului palariile sunt croite pe o cu totul alta geometrie decat pe cel al Dambovitei, eroina noastra, modista cum o stim, dupa o studiere atenta a produsului (pipait, uitat de aproape, mirosit, gustat, scuipat), a hotarat sa si-o aseze pe cap. Rasete, mistouri cat cuprinde. Nu era mama, era lampa. Si ca tot va spuneam de ultima emisiune. EL si EA, in drum spre Brasov, sa manance ceva, ca la Bucuresti nu le pica bine. Conversatie pe bancheta din spate, din genul avem un Rolls, ce facem cu el. Intrebare: "Sa mergem pana la Cluj sau nu?". Raspuns filosofic: "Ma, da bun era un elicopter pe vremea asta!".