Andreea Şofron, într-un rol istoric, alături de Sergiu Nicolaescu
- Cum ai reacţionat când ai aflat că o vei juca pe Regina Maria în docudrama "Carol I – Un destin"?
Cu mare bucurie, emoţie şi puţină teamă, ştiut fiind că domnul Sergiu Nicolaescu este un regizor foarte exigent. Responsabilitatea de a întruchipa un personaj istoric este copleşitoare, astfel încât este imposibil să nu treci printr-o gamă variată de sentimente, de la euforie la nelinişte, chiar teamă, atunci când primeşti o astfel de veste.
- Cum te-ai pregătit pentru rol?
Am fost chemată la casting cu trei zile înainte să înceapă filmările, prin urmare n-am avut timp să mă documentez aşa cum aş fi vrut. Documentarul artistic "Carol I – Un destin" vizează o perioadă scurtă de timp, ultimele luni din viaţa regelui Carol. Pe atunci, Maria era Principesă, iar majoritatea cărţilor pe care le-am găsit despre ea descriu anii în care a fost Regină.
- Cum o percepi, în primul rând, pe Regina Maria: ca pe femeia inteligentă, cu o voinţă şi un curaj pe care rar le întâlneşti, supranumită şi "regina-soldat" sau ca pe regina cu renume de iubăreaţă, care a avut mai multe aventuri extraconjugale?
Pentru mine, Regina Maria rămâne una dintre cele mai puternice şi mai influente femei din istoria României.
Eşti, la rândul tău, o fire ambiţioasă?
Nu, cel puţin nu atât de ambiţioasă pe cât mi-aş dori să fiu. Mama a fost o femeie ambiţioasă, dar din păcate n-am moştenit-o din acest punct de vedere.
- Cum este creionat personajul tău în Carol I: Un destin?
Filmul, care va fi lansat în decembrie, descrie ultimele luni de viaţă ale Regelui Carol I. În prim plan este contextul politic din 1914, imediat după izbucnirea primului război mondial. Evident, documentarul surprinde şi relaţiile dintre membrii Familiei Regale şi modul în care aceştia au fost afectaţi de situaţia politică a momentului.
- Cum te-ai înţeles cu Sergiu Nicolaescu?
Se ştie că este un regizor sever şi disciplinat. Nici acum nu ştiu care e răspunsul la această întrebare. Domnul Nicolaescu e foarte zgârcit în aprecieri, astfel încât până în ultima zi – singura în care mi-a spus pe nume, pentru că până atunci mă strigase Maria – n-am ştiut ce să cred despre prestaţia mea. Atunci, după ce-am filmat una dintre cele mai grele secvenţe, mi-a spus, trecând pe lângă mine, "foarte bine". Nu pot decât să sper că nu l-am dezamăgit.
- Ţi se pare mai greu să interpretezi un personaj istoric sau unul de ficţiune?
Nu e primul meu rol într-un lungmetraj şi nici prima oară când joc un personaj istoric. E mult mai greu să interpretezi un personaj istoric, pentru că trebuie să te străduieşti să-l redai cât mai fidel, pe când în cazul unui personaj de ficţiune ai libertate de creaţie.
- Cu ce ai rămas din această experienţă?
Bucuria de a fi lucrat cu Sergiu Nicolaescu, emoţia de a fi întruchipat un personaj istoric de o asemenea importanţă, dar şi regretul că rolul n-a avut o întindere mai mare, care să acopere şi perioada în care Maria a fost Regină.