Unii pot sa se bucure, altii sa se indigneze: o lume in care cheile, codurile, pasapoartele, casierii si controlorii nu-si vor mai justifica
existenta nu mai este de domeniul fictiunii.
|
Generalizarea microcipurilor este
implacabila. Progresele vor fi radicale, dar vor exista si riscuri
|
SENZORI. Avantul acestor sisteme miniaturizate care integreaza senzori capabili sa detecteze lumea exterioara si impulsuri care sa actioneze asupra acestui mediu, deci o tehnologie derivata din circuitele integrate, nu dateaza decat din anii â90, aminteste Christian Bergaud. El este co-director al unuia dintre cele opt laboratoare specializate ale CNRS, LIMMS (Laboratory for Integrated Micro Mechatronic Systems), structura franco-japoneza care implineste zece ani de existenta. "Motivul este foarte simplu: combinarea mecanicii cu electronica ofera posibilitati foarte interesante, iar in prezent majoritatea domeniilor stiintei sunt implicat (...) traim deja cu microcipuri in telefoanele mobile, senzori de soc pentru airbaguri, etc", adauga el.
DOMENII. In domeniul aeronautic si spatial, interesul pentru miniaturizare este si mai mare: pentru sateliti, o prima strategie consta in pastrarea aceleiasi arhitecturi inlocuind componentele clasice cu microsisteme. Cele 3 tone ale lui SPOT-5 sunt astfel reduse la una singura la succesorul sau, satelitii din clasa Pleiades. "Cea de-a doua strategie trece printr-un concept nou, cel al nanosatelitilor de marimea unui centimetru cub, care poate fi asociat cu altii asemanatori pentru a efectua misiuni complexe", explica un alt cercetator, Dominique Collard.
MINI. Specialist in aplicatiile in biologie si sanatate, Bruno Le Pioufle (ENS Cachan) afirma ca se merge deja "catre cipuri in care sa incapa laboratoare intregi".
Potrivit lui, "miniaturizarea si paralelizarea ofera o sporire fenomenala a capacitatilor de analiza. Este la fel de scump sa construiesti un tranzistor ca si un milion de tranzistori si daca se va putea tine o mie de eprubete pe un centimetru patrat, se poate detecta un foarte mare numar de gene analizabile simultan si se poate testa simultan un foarte mare numar de medicamente pe celule vii". "Se profileaza orientarea catre un sistem din ce in ce mai adaptat pentru investigatiile "in vivo" (in interiorul corpului)", conchide Bruno Le Pioufle.
Citește pe Antena3.ro
STIRI
|
Embrioane clonateIn premiera mondiala, o echipa de cercetatori sud-coreeni a reusit sa cloneze celule susa embrionare umane, compatibile cu persoane bolnave, o etapa esentiala in cercetarea in domeniul clonarii terapeutice. Echipa din Seul a reusit sa cloneze celule susa specifice, tehnic intervenind in cadrul terapiei celulare, care permite evitarea respingerii de catre sistemul imunitar. Tehnica este aplicabila la fel de bine la barbatii si femeile care sufera de traumatisme ale maduvei spinarii, de diabet sau de o maladie genetica a sistemului imunitar.
Rasistul ascuns in creierCreierul reactioneaza la vederea unei persoane de culoare la fel ca in fata unui pericol sau a unei noutati, sustin specialistii americani. In opinia expertilor de la Universitatea Californiana din Los Angeles, acest fapt este efectul modului inconstient in care ne insusim stereotipurile. Rezultatele experimentului au fost surprinzatoare. Atat in cazul albilor, cat si in cel al persoanelor de culoare, imaginea unei fete de culoare a trezit la nivelul creierului reactii caracteristice starii de pericol.
Baterie nuclearaCercetatorii americani au inventat un nou tip de baterie, bazata pe resturile radioactive ale materialelor nucleare, care poate functiona timp de un deceniu, fara a avea nevoie de reincarcare. Longevitatea bateriei o va face ideala pentru implanturile medicale. |