După ce a suferit un infarct, inima pare că şi-ar crea în jurul ei un mediu inospitalier, incapabil de a determina regenerarea ţesuturilor. Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea La Sapienza din Roma şi Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL) a descoperit însă un mic secret care ar putea schimba radical modul de tratare a afecţiunilor cordului: capacitatea inimii de a se remedia singură, arată Il Messaggero.
Noua terapie, meritul revenind în întregime cercetătorilor italieni, a descoperit cum pot fi reeducate celulele staminale cardiace pentru a repara inima afectată. Celulele staminale au rolul delicat de a repune în funcţie muşchiul cardiac dar după un infarct ele nu mai reuşesc să asigure această valoroasă auto-reparare. Cercetători italieni de la Universitatea La Sapienza şi de la EMBL au descoperit de ce celulele staminale încetează să mai funcţioneze corect, dar au înţeles şi cum să le repună în starea de a repara daunele, citează Agerpres.
Anunţul răsunător a fost făcut în cursul lucrărilor Congresului Societăţii Italiene de Cardiologie, în curs de desfăşurare la Roma, de unul dintre cercetători, Antonio Musaro, profesor asociat de Medicină şi Biotehnologii la Universitatea Sapienza din Roma. ''Prin studiile noastre efectuate împreună cu dr Nadia Rosenthal de la EMBL, am înţeles de ce celulele staminale prezente în inimă după o deteriorare, precum infarctul sau o traumă, nu desfăşoară corect sarcina pe care o au. În loc să producă ţesut funcţional contractil care permite remedierea deteriorării, încetează să funcţioneze sau chiar produc ţesut fibrotic nefuncţional. Acest lucru se întâmplă deoarece infarctul, sau prejudiciul, provoacă un mediu ostil activităţii normale a celulelor staminale. Prin urmare, am înţeles că modificând mediul, imediat după evenimentul care a provocat prejudiciul, celulele staminale îşi pot relua funcţionarea corectă. Acest lucru explică şi de ce foarte des simplul transplant de celule staminale nu dă rezultatele sperate. Eşecul s-ar putea datora tocmai mediului nepropice'', a afirmat Antonio Musaro.
Odată descoperit faptul că mediul este cel care face staminalele incapabile să funcţioneze corect s-a dovedit necesar să se găsească sistemul de refacere a unui mediu ideal. În acest punct s-a recurs la factori de creştere de introdus în muşchiul cardiac deteriorat. Este vorba de mIGF-1, care s-a dovedit potrivit pentru modificarea mediului, activarea celulelor staminale şi recuperarea eficientă a deteriorării. MIGF-1 este un factor prezent în mod normal în diferite ţesuturi ale organismului dar în diverse stări patologice funcţia sa nu se manifestă. Testele pe animale sunt încurajatoare. ''Este o descoperire cu adevărat foarte importantă deoarece deschide o cale nouă şi puternic inovatoare mai ales pentru o folosire 'inteligentă' a celulelor staminale'', a afirmat Francesco Fedele, directorul Departamentului de Cardiologie de la Universitatea La Sapienza din Roma şi preşedintele Societăţii Italiene de Cardiologie.
Citește pe Antena3.ro