Rochia de seară, veşmânt cultural

De ce rochia de seară nu se poate purta dimineaţa? Sau la prânz, la serviciu? Sau la picnic? De fapt, răspunsul nu este legat de o oră anume, ci de spaţiu, de regulile lui, de cultura europeană a ultimului mileniu. Seara este timpul consacrat balurilor, festivităţilor somptuoase, recepţiilor elegante.

Deşi secolul XX a „scurtat” rochia doamnelor, a simplificat-o până acolo unde străbunicii noştri nu ar fi îndrăznit să se gândească, lăsând-o uneori doar o „umbră” lipită de corp, nimeni nu a îndrăznit să se „atingă” de rochia de seară. Ea nu poate fi „business”, nu poate fi scurtă, nu poate ieşi din anumite tipare pe care i le-a croit însăşi istoria civilizaţiei europene, impunându-se pe toate continentele în ultimele secole. „Rochia de seară defineşte graţia feminină. Este tot ce poţi crea mai frumos în materie de modă şi de aceea noi ne inspirăm chiar din somptuoasele baluri ale vremurilor de glorie de la casele regale. Dar păstrăm, în acelaşi timp, o foarte bună comunicare cu prezentul, cu contemporaneitatea care face din aceste creaţii opere de artă vii”, spune Cristina Antonescu, desig­ner vestimentar care a primit numeroase premii în lumea modei pentru creaţiile „Ersa”.

Cristina a intrat în lumea fascinantă a modei împreună cu sora ei, Gabriela Antonescu, după ce au lucrat amândouă timp de şapte ani în atelierele Doinei Levintza. Intrarea pe piaţa creaţiilor vestimentare a fost pentru ele în forţă, câştigând din primul an cele mai importante premii din ţară şi din străinătate, tocmai pentru că au mizat pe designul pentru rochii de seară şi pentru rochii de mireasă cu mult deosebite faţă de cele obişnuite.

Rochia de seară este lungă, iar lungimea sa nu aminteşte doar de cultura europeană, ci şi de Egiptul antic şi ale sale rochii de in până la glezne şi înnodată sub sâni. De asemenea, de Sari-ul indiencelor, din pânze înfăşurate în jurul corpului, de China, unde rochiile nu erau concepute pentru a încuraja imaginaţia, ca şi în japonia, unde femeile din înalta societate purtau celebrul kimono din mătase, un semn de eleganţă fiind purtarea unui număr cât mai mare de kimono-uri suprapuse (până la 20). În Evul Mediu european, cu prinţese şi cavaleri, vestimentaţia femeilor a însemnat un amplu proces de emancipare intelectuală. Rochiile cu trenă erau croite cu tâlc, astfel încât să permită întrezărirea gambei, iar bustul era pus întotdeauna în valoare de decolteul în V, materialul fiind prins imediat sub sâni. Renaşterea a adus crinolina şi corsajul. Crinolina a fost introdusă de o infantă a regelui Spaniei, ca modalitate de a-şi masca şoldurile proeminente. Corsetul a apărut în Italia secolului al XVI-lea, fiind confecţionat din benzi de metal fixate cu balamale, cu menirea de a da bustului forma ideală. Trena a fost şi ea relansată de fiicele regelui Ludovic în secolul al XV-lea, cu rolul (iniţial) de a masca picioarele groase ale prinţeselor. În timp, însă, lungimea trenei a început să vorbească despre statutul social al femeii.

Astăzi, creatorii de modă jonglează cu toate aceste elemente, combinându-le în diverse forme şi culori, astfel încât să exprime de fiecare dată ceea ce doreşte designerul. Rochii de seară din tul şi tafta, brodate manual, cu pietre, paiete şi dantelă, care pun în valoare talia, dar mai ales feminitatea celor care le poartă. Materiale fluide, mătase, multă dantelă, satin, materiale care combină transparenţa cu enigmati­cul, iar punctul maxim de eleganţă este pecetluit de accesorii: şiraguri lungi de mărgele. Pe acestea mizează şi creatoarele Ersa, care nu s-au bazat doar pe talent şi experienţă, ci şi pe studiul aprofundat al istoriei acestor vestimentaţii atunci când au intrat în competiţie cu marile case de modă ale lumii, pornind business-ul într-o micuţă garsonieră închiriată în Bucureşti, cu o maşină de cusut.

În 2007, Cristina şi Gabriela Antonescu (Ersa Atelier) au colaborat cu Fashion TV, fiind responsabile de ţinutele de seară ale participantelor la concursul Fashion TV Top Model Awards, care a avut loc la Monte Carlo, iar în 2008 au fost invitate la Viena, la Plais Coburg, pentru a organiza o prezentare de modă la petrecerea de final a Campionatului European de Fotbal.

„Un creator de vestimentaţie trebuie să înţeleagă importanţa culturală şi istoria pieselor pe care le transformă din vis în realitate. Când ajungi să înţelegi ce reprezintă o rochie de seară ştii că nu poţi folosi în crearea ei decât materiale rare şi dantele preţioase, lucrate exclusiv manual. Numai aşa poţi realiza o imagine sofisticată, dar proaspătă în acelaşi timp, care să stârnească pasiunea atunci când este purtată la un eveniment important”, spune Gabriela Antonescu, cealaltă reprezentantă „Ersa”. Cele două creatoare de modă au pornit la drum cu credinţa că atunci când eşti convins că poţi deveni ceea ce visezi faci primul pas către adevărata fiinţare. Şi credinţa lor s-a dovedit a fi cheia succesului, pentru că încă de la prima participare la un târg de modă („Expomarige”, în 2002) au avut foarte mare succes.

În anul următor creau deja ţinutele de seară pentru concursul Miss România şi pentru cele mai importante evenimente de modă organizate de Fashion TV: Top Model România şi Fashion TV Model Awards. În următorii ani au participat la Bucharest Fa­shion Week, unde au câştigat cele mai importante premii: „Creatorul anului” 2007; „Prêt-a-porter de lux” 2008, „Cel mai bun creator de rochii de miresă” din 2009 sau „Cel mai bun creator de rochii de seară” al anului 2010. Anul acesta au participat la The Bride Show Dubai, cel mai cunoscut târg de modă din Orientul mijlociu, desfăşurat în perioada 4-12 aprilie, unde au fost printre cele mai apreciate creatoare de rochii de mireasă. Ersa a participat la târgul din Dubai alături de alţi opt designeri români, respectiv Inedit, Irina Schrotter, Ligia’s Accessories, Bien Savvy, Carmen Ormenisan, Miau by Clara Rotescu, Norina Bijoux şi Mihaela Glavan.