Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu un scor de 70,22% din voturi la alegerile prezidenţiale din 2 martie, Dmitri Medvedev a devenit noul preşedinte al Rusiei. Cu toate acestea, Medvedev nu va fi singurul şef la Kremlin. El va conduce, în tandem, cu fostul pumn de fier al Moscovei, Vladimir Putin, scrie presa rusă de astăzi. Dmitri Medvedev, 42 de ani, devine al treilea preşedinte al Rusiei postsovietice, după Boris Elţîn (1991-1999) şi Vladimir Putin (2000-2008). El este primul lider de la Kremlin al cărui trecut nu este înrădăcinat în Uniunea Sovietică, pentru că nu avea decât 26 de ani la căderea comunismului, în 1991.
Cu un scor de 70,22% din voturi la alegerile prezidenţiale din 2 martie, Dmitri Medvedev a devenit noul preşedinte al Rusiei. Cu toate acestea, Medvedev nu va fi singurul şef la Kremlin. El va conduce, în tandem, cu fostul pumn de fier al Moscovei, Vladimir Putin, scrie presa rusă de astăzi. Dmitri Medvedev, 42 de ani, devine al treilea preşedinte al Rusiei postsovietice, după Boris Elţîn (1991-1999) şi Vladimir Putin (2000-2008). El este primul lider de la Kremlin al cărui trecut nu este înrădăcinat în Uniunea Sovietică, pentru că nu avea decât 26 de ani la căderea comunismului, în 1991.
FĂRĂ ADRENALINĂ. După numărarea a 99% din voturi, Putin s-a grăbit să fie primul om care îl felicită pe Medvedev pentru victorie: "Îl felicit pe Dmitri Medvedev". Putin s-a aflat chiar lângă noul preşedinte, în momentul declaraţiei, la un concert în Piaţa Roşie, de la care televiziunea a transmis imagini în direct. Vizibil fericit şi sigur pe sine, Medvedev a declarat că Rusia a ales să meargă înainte şi a promis că "politica preşedintelui Putin" va fi continuată: "Astăzi este o zi deosebită. Alegem calea dezvoltării ţării pentru o lungă perioadă ce va urma. Avem toate şansele de a păstra politica lui Putin. Vom merge înainte şi împreună vom învinge!". După două mandate consecutive, Vladimir Putin, care nu mai putea candida, potrivit Constituţiei, l-a desemnat pe Medvedev, în decembrie, drept succesorul său şi a promis că-i va fi prim-ministru, dacă va ieşi preşedinte. Alegerile, lipsite de o competiţie adevărată, au semănat mai mult cu un transfer de putere decât cu un scrutin, victoria prim-vicepremierului, jurist de profesie şi originar din Sankt Petersburg, ca şi mentorul său, fiind anunţată, pregătită şi organizată de Kremlin.
ACUZE. Comunistul Ghennadi Ziuganov l-a urmat pe Medvedev în topul alegătorilor, cu un procent de 17,77%. Ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski a obţinut 9,37% din voturi iar Andrei Bogdanov, un candidat obscur favorabil aderării Rusiei la Uniunea Europeană, 1,29%. Ziuganov a denunţat un scrutin" incorect", afirmând că are "o listă cu aproape 200 de încălcări ale legii, una mai cinică decât alta" şi că va depune plângere în instanţă. El a obţinut, însă, un succes neaşteptat duminică, la alegerile prezidenţiale ruse, cu aproape 20% din voturi, semn al nemulţumirii alegătorilor faţă de putere şi al unei aspiraţii pentru mai multă justiţie socială, consideră analiştii. În anul 2000, Ziuganov obţinuse 29,21% din sufragii, iar Putin 52,94%. În 2004, candidatul comunist Nikolai Haritonov primise 13,69% din voturi. "Chiar şi unii alegători care nu ar vota comuniştii, i-au acordat votul candidatului comunist Este vorba de un vot de protest: alegătorii cărora nu le-a plăcut modul de derulare al scrutinului şi-au unit voturile cu cei care votează de obicei cu comuniştii.", a spus analistul independent Dmitri Oreşkin. Lilia Şibanova, directoarea ONG-ului Golos, care supraveghează derularea alegerilor, a constatat duminică "abuzuri masive" sub forma unor presiuni pentru a determina alegătorii să meargă la urne. Ea a vorbit despre observatori din organizaţia sa îndepărtaţi din birourile de vot, în special în Astrahan (sud), Ufa (Urali) şi Sankt Petersburg (nord-vest). În tabăra opoziţiei liberale, care nu a fost reprezentată la acest scrutin, fostul campion la şah Garry Kasparov a denunţat "o farsă numită alegeri, dar care nu este nimic altceva decât o intrigă a Kremlinului".
Rockerul Dmitri Medvedev
După victoria de duminică, Medvedev va deveni, la 42 de ani, cel mai tânăr lider rus după ţarul Nikolai al II-lea. El va fi de asemenea primul lider rus care a avut o carieră în afaceri. Medvedev, proaspătul câştigător al alegerilor prezidenţiale din Rusia, este descris de presă ca fiind un om inteligent şi franc, căruia nu-i place riscul. În aceste condiţii mulţi se întreabă dacă acesta are instinctul politic pentru a supravieţui la Kremlin sau va fi marioneta lui Putin. Calităţile personale ale lui Medvedev s-ar putea potrivi cu scopurile lui Putin. Actualul şef de la Kremlin are nevoie ca succesorul său să-i fie un aliat loial şi de încredere, dacă vrea să continue să îşi exercite influenţa după ce i se încheie propriul mandat prezidenţial. Mulţi dintre analişti nu sunt siguri că Medvedev are abilitatea şi lipsa de scrupule pentru a-şi impune autoritatea la Kremlin. "Dima este inteligent, destul de deştept ca să fie preşedinte, şi este dur, destul de dur ca să fie preşedinte, dar îţi trebuie un fel de simţ, o inteligenţă emoţională, un simţ al deciziilor ca să fii la Kremlin. Putin îl are, Elţîn îl avea cu siguranţă, dar Dima îl are? Nu ştiu, vom vedea ", este de părere un fost coleg de-al său din anii 90, care a preferat să nu i se dezvăluie numele.
Dmitri Anatolievici Medvedev, născut într-o familie de profesori, a fost un copil studios. Lectura lui preferată era Enciclopedia Sovietică, deşi ulterior şi-a dezvoltat gustul pentru trupele britanice de rock Black Sabbath, Led Zeppelin şi Deep Purple. "Este foarte cultivat, poţi discuta el despre teatru, muzică, are simţul umorului. Nu s-a schimbat. L-am întâlnit în urmă cu un an şi n-am remarcat aroganţă, nu se dădea mare şi puternic ", povesteşte Natalia Rasskazova, care i-a fost colegă de facultate la Sankt Petersburg. Medvedev a predat dreptul după ce a absolvit facultatea, apoi a început să lucreze pentru Putin, care era preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a primăriei din Sankt Petersburg. A intrat şi în afaceri, o perioadă a vieţii sale pe care a omis-o din biografiile oficiale. A fost avocatul companiei forestiere Ilim Pulp, care a devenit ulterior una dintre cele mai mari din sector, cu o cifră de dolari de miliarde de dolari. Deşi a fost cofondator, patronii nu l-au tratat niciodată de pe poziţii de egalitate. Un fost coleg spune că Medvedev a preferat să facă un lucru neobişnuit pe atunci: a evitat să dea mită, pierzând chiar un caz al companiei pentru că a refuzat să mituiască judecătorul.
Medvedev îi datorează cariera sa politică lui Putin. În 1999, vechiul prieten al său devenea premier şi curând îl înlocuia pe Elţîn. Putin l-a adus pe Medvedev la Kremlin, numindu-l adjunctul şi apoi şeful administraţiei prezidenţiale, apoi preşedintele Gazpromului, cea mai mare companie din lume din domeniul gazelor. Analiştii de la băncile de investiţii spun că Medvedev şi-a arătat influenţa la Kremlin impunând o reformă majoră a Gazprom, care a permis statului să-şi consolideze controlul asupra ei, dar în acelaşi timp a deschis acţionariatul către investitori străini. Noul preşedinte a fost catapultat în cursa prezidenţială anul trecută, când Putin a spus despre el că este omul potrivit pentru funcţia de şef al statului. Însă poziţia sa ar putea fi precară, dacă Putin rămâne premier, aşa cum plănuieşte. "Ceea ce vedem noi este doar o parte a planului, primele câteva scene, şi nimeni nu ştie sfârşitul, nici măcar Medvedev. Şi nu-l poate şti, pentru că planurile se pot schimba în funcţie chiar de Medvedev. Putin are încredre în Medvedev, are încredere în caracterul său moderat şi în faptul că nu îşi asumă riscuri. Asta îi trebuie lui, dar cât timp va dura pentru Medvedev? Cum va fi?", se întreabă un fost coleg al său. Occidentul a primit cu optimism intrarea lui Medvedev în cursa pentru Kremlin, punându-şi în el speranţele pentru o decrispare a relaţiilor cu Rusia, devenite pe tensionate pe finalul mandantului lui Putin."Cu Medvedev, Rusia pare să se îndrepte în direcţia cea bună, cea a modernizării. Alegerea lui Medvedev este un semnal pentru ruşi şi pentru Occident", aprecia, înainte de alegeri, un diplomat european de la Moscova. Retorica agresivă a lui Putin a cedat locul unui discurs mai moderat, unei mâini întinse Occidentului, aşa cum a fost interpretat discursul prim-vicepremierului Serghei Ivanov la Conferinţa pentru securitate de la Munchen din 10 februarie. După ani de ostilitate, dialogul cu Varşovia a fost reluat. Relaţiile cu Ucraina şi Georgia, două ţări vecine aflate în trecut sub umbrela URSS, dar care în prezent au ambiţii atlantiste, s-au mai diminuat. Pentru moment, analiştii şi diplomaţii nu pot face altceva decât să speculeze, aşteptând primii paşi ai viitorului preşedinte pe scena internaţională, la summitul G8 din iulie din Japonia. Ecuaţia depinde de asemenea de viitorul preşedinte american. Însă fie că va fi vorba despre republicanul John MacCain, un antirus vehement, sau de un democrat, în mod tradiţional puţin înclinaţi spre Moscova, partida se anunţă complicată. "Statele Unite şi Rusia vor trebui să coopereze, indiferent care vor fi liderii lor. Este inevitabil", a declarat recent Medvedev.
