Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
11:21 • Preşedintele sârb în exerciţiu, proeuropeanul Boris Tadici, a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, duminică, dar victoria sa la limită ar putea declanşa o nouă luptă, legată de drumul pe care Serbia va trebuie să se încadreze.
Preşedintele sârb în exerciţiu, proeuropeanul Boris Tadici, a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, duminică, dar victoria sa la limită ar putea declanşa o nouă luptă, legată de drumul pe care Serbia va trebuie să se încadreze.
FĂRĂ CÂŞTIGĂTOR!? Analiştii pun, în urma victoriei lui Tadici, sub semnul întrebării supravieţuirea coaliţiei guvernamentale în condiţiile în care Kosovo îşi va declara în curând independenţa. Colapsul coaliţiei ar putea interveni în curând, pentru că premierul refuză să accepte acordul politic cu UE şi se opune desfăşurării misiunii Uniunii în Kosovo. Partidul Democrat, al lui Tadici, "va ameninţa cu alegeri legislative anticipate, iar Koştuniţa va ameninţa cu formarea unui guvern cu radicalii lui Nikolici", spun analiştii. Totuşi, ei au păreri împărţite legate de eventuala cădere a coaliţiei şi convocarea de alegeri anticipate în timp ce Kosovo îşi declară independenţa. "Koştuniţa nu va mai putea avea ultimul cuvânt în legătură cu tot ce ţine de guvern. Preşedintele va avea acum o mai mare influenţă", a spus analistul Dragan Bujosevici. Tadici a obţinut 50,5% din voturi duminică, învingându-l la limită pe naţionalistul Tomislav Nikolici. La alegerile din 2004, Tadici l-învins uşor pe Nikolici, la o diferenţă de nouă puncte, ceea ce a liniştit Occidentul, care a văzut în victoria lui Tadici semnalul că naţionalismul care a alimentat războiul din '90 se diminuase. "Nu există câştigător", a declarat Dragoljub Zarkovici, editor-şef al publicaţiei Vreme. "Oficial, se pare că Tadici va fi preşedinte în următorii cinci ani, dar învingătorul moral este Nikolici", a subliniat el. Potrivit analistului, acest lucru ilustrează ruptura din societatea sârbă, la şapte ani de la îndepărtarea lui Miloşevici sârbii părând divizaţi între naţionalism şi cursul prooccidental. Analiştii afirmă că alegerile au evidenţiat aspectele economice şi rezultatul a ilustrat nivelul cel mai scăzut de susţinere pentru reforme, în urma cărora puţini sârbi au avut de profitat, după cum crede majoritatea.
PROBLEMA KOSOVO. UE a văzut alegerile ca pe un referendum privitor la reacţia pe care Serbia o va avea după declararea independenţei de către Kosovo. Fostul trimis american William Montgomery a avertizat în avans că Occidentul a interpretat greşit înfrângerea lui Miloşevici drept dovadă că Serbia a renunţat la naţionalism şi a spus că nu trebuie să facă aceeaşi greşeală presupunând că înfrângerea lui Nikolici înseamnă că drumul provinciei spre independenţă va fi unul fără probleme. În ultimul an, premierul sârb Vojislav Koştuniţa l-a făcut pe Tadici, partener în coaliţie, să pară lipsit de importantă, adoptând o linie lipsită de compromisuri în privinţa Kosovo, susţinută de Rusia, în timp ce Tadici prefera o abordare echilibrată. Koştuniţa vrea o abordare dură în ceea ce priveşte independenţa Kosovo, inclusiv sancţiuni diplomatice împotriva Occidentului, respingerea UE şi măsuri de blocare a economiei Kosovo. În urmă cu câteva zile, el anunţase că nu va susţine realegerea lui Tadici. Dacă Nikolici ar fi devenit preşedinte, Koştuniţa şi-ar fi asigurat susţinerea pentru o politică de confruntare, dar Tadici vrea ca Serbia să se concentreze pe viitoarea prosperitate şi să urmeze calea spre integrarea în UE. Lupta pe tema drumului ce va fi ales de abia acum începe.
Citește pe Antena3.ro
