Speranţe pentru Borgonovo. Secretul maladiei SLA a fost descoperit!

Scleroza laterală amiotrofică (SLA) sau maladia lui Lou Gehrig (după numele jucătorului de baseball care a murit răpus de această boală la numai 37 de ani), nu mai reprezintă o necunoscută pentru specialişti. Chiar dacă momentan nu se tratează, gena maladiei a reuşit să fie descoperită. De această boală suferă în prezent mulţi foşti fotbalişti italieni, printre ei regăsindu-se şi fostul jucător al Fiorentinei, Stefano Borgonovo. Rezultatele descoperirii torineze nu vor fi imediate. Cercetătorii au insistat să se sublinieze acest lucru pentru a se evita falsele speranţe: ''Acest studiu va fi însă fundamental pentru a înţelege cum genele răspunzătoare de maladie interacţionează cu mediul şi prin urmare pentru a deschide o cale unor terapii cu ţintă".

Datorită unui studiu internaţional coordonat de Institutul de Ştiinţe Neurologice de pe lângă spitalul Molinette din Torino, cercetători din lumea întreagă cunosc de astăzi care este gena care declanşează acest morb. Conform Agerpres, vina o poartă o genă variabilă care declanşează o maladie ce face să tremure nu numai lumea fotbalului şi care afectează în fiecare an, în Italia, 1.500 de noi persoane, din rândul sportivilor profesionişti, al agricultorilor şi sudorilor care manevrează frecvent anumite tipuri de metale. Datorită finanţărilor venite din partea Institutului Superior de Sănătate, a regiunii Piemonte, a FIGC (Federaţia Italiană de Fotbal) şi a Fundaţiei Vialli e Mauro, cercetători din zece centre italiene, cinci americane, două germane şi două britanice şi-au unit forţele şi cazuisticile spitaliceşti pentru a căuta în cromozomi mecanismul care declanşează SLA. Peste 2.000 de bolnavi (900 italieni, printre care cinci fotbalişti) au acceptat să contribuie la acest studiu prin recoltare de sânge. Ansamblul tuturor informaţiilor, al fişelor clinice confruntate, al datelor încrucişate şi al altor tipuri de date a permis identificarea în gena ''Sunc 1'' primul vinovat de maladie. ''Nu este singurul vinovat. Dacă nu este capabil singur să cauzeze SLA, se declanşează pe neaşteptate sub impulsul unor stimuli de mediu pe care alte cercetări încearcă să-i identifice'', a afirmat profesorul Adriano Chio, coordonatorul Centrului SLA al Institutului de Ştiinţe Neurologice din Torino, condus de Roberto Mutani.

Torino este cap de serie nu numai în materie de laborator, în cercetarea împotriva SLA, potrivit ziarului La Stampa. În timp ce la Molinette, studiile profesorului Chio se axau asupra genomului, procurorul adjunct Raffaele Guariniello a efectuat alte două anchete paralele având un obiectiv comun. ''Pe de o parte, alături de Facultatea de Agronomie a Universităţii încercăm să identificăm produsele chimice folosite în tratarea terenurilor de fotbal şi antrenament ale societăţilor care au avut printre înscrişi jucători decedaţi sau bolnavi de scleroză laterală amiotrofică. Pe de altă parte, prin fişele de externare din spital ale multor pacienţi, intenţionăm să vedem care sunt profesiile pe care le au bolnavii pentru a descoperi afinităţi şi potenţiale origini comune ale morbului'', a afirmat magistratul. Din păcate, a mai relevat procurorul, ''aceste anchete ar trebui extinse nu numai în Italia şi ar trebui încredinţate nu numai iniţiativei unei procuraturi''. Descoperirea făcută la Molinette a fost publicată în revista ''Human Molecular Genetics''. Obiectivul cercetătorilor coordonaţi de Italia a fost de a analiza forma neereditară a maladiei, având în vedere că legat de forma ereditară se cunsoc unele gene responsabile, potrivit precizărilor profesorului Chio, care este de mai mulţi ani consultant al Porcuraturii din Torino în ancheta privind morbul lui Lou Gehrig.

Ierbicidele, medicamentele antiinflamatoare, microtraumele repetate ale jucătorilor de baschet, ale cicliştilor şi rugbyştilor, precum loviturile de cap ale fotbaliştilor reprezintă ipotezele spre care se îndreaptă în mai mare măsură interesul cercetătorilor. Toate sunt posibile cauze ambientale care ar interfera la nivel de genă, modificând secvenţa cromozomilor. Aceste cauze ar declanşa forţa distructivă - şi pentru moment imposibil de oprit - a maladiei neurodegenerative. Având în vedere succesul cercetării, ajunsă în etapa a doua, a fost aprobată deja o a treia etapă de studiu care, pentru moment, implică 300 de noi pacienţi italieni.