Sporovăiala încarcă telefonul mobil!

Cercetătorii din Coreea de Sud au reuşit să transforme principalul ingredient al unei soluţii de calamină într-un ma­terial foarte uşor care are proprietatea de a transforma undele sonore în electri­ci­tate. În urma rezultatelor unui recent stu­diu al specialiştilor în domeniu vor fi con­struite o serie de minipanouri care vor permite încărcarea unui telefon mobil pe baza energiei degajate în timpul unei conversaţii. Aplicând teoria la o scară mai mare, oamenii de ştiinţă coreeni sunt de părere că sistemul energetic na­ţio­nal ar putea primi o cantitate su­pli­men­tară de energie pe baza zgomotului produs de autovehicule în perioadele în care se înregistrează un trafic foarte in­tens. Autorii studiului menţionat, Young Jun Park şi Sang-Woo Kim, susţin că, la fel cum difuzoarele  transformă semna­le­le electrice în unde sonore, poate fi pus în practică şi procesul invers, transfor­mând sunetele într-o sursă de curent electric. Savanţii cred că intensitatea su­ne­telor poate fi folosită în diverse do­me­nii, având în vedere încărcarea telefoa­ne­lor mobile în timpul conversaţiilor sau am­plasarea unor pereţi absorbanţi fonic pe autostrăzi care ar putea produce elec­tri­citate pe baza zgomotului maşinilor ce trec prin apropiere. Acumularea ener­giei în urma efectuării unor convorbiri te­le­fonice sau a deplasării vehiculelor poate fi realizată cu ajutorul unor materiale pie­zoelectrice. Deformarea unui astfel de material este însoţită de transforma­rea energiei mecanice în electricitate. Printre materialele piezoelectrice se nu­mă­ră trestia de zahăr şi cuarţul, care atunci când îşi schimbă structura dau naş­tere unei sarcini electrice. Timp de de­ce­nii, cercetătorii au încărcat cu energie elec­trică materialele piezoelectrice pentru a le utiliza la fabricarea unor senzori de modificare a factorilor de mediu, a difuzoarelor şi altor produse. În ultimii ani, însă, cercetătorii au făcut paşi importanţi în obţinerea electricităţii cu ajutorul unor dispozitive piezoelectrice. Mul­te dintre acestea, deşi nu sunt încă co­mer­cializate, vor putea fi folosite la ob­ţi­ne­rea energiei electrice atunci când o per­soană merge, aleargă sau, în cazul te­lefoanelor mobile, când vorbeşte.

CAPTAREA SUNETELOR. Cer­ce­tă­to­rii coreeni au în vedere folosirea unei noi surse de energie: undele sonore. Utili­zând oxidul de zinc, principalul component al soluţiei de calamină, Sang-Woo Kim şi colegii săi au realizat un "sandviş" com­pus din fire foarte subţiri, cu dia­metrul de ordinul nanometrilor, pe care l-au amplasat între doi electrozi. Oamenii de ştiinţă au "bombardat" sandvişul cu un flux de unde sonore, a căror intensita­te era de 100 de decibeli, mai mică de­cât cea a zgomotului produs în timpul unui concert rock. De menţionat faptul că o conversaţie purtată de două persoane pe un ton normal are o intensitate de 60-70 decibeli. Undele sonore produc un curent electric slab, de circa 50 milivolţi. Pentru a funcţiona, majoritatea telefoa­ne­lor mo­bile necesită o tensiune de câţiva volţi, mult mai mare decât cea amintită. Po­tri­vit lui Michael McAlpine, cercetător la Uni­versitatea Princeton, care construieş­te aparate pentru producerea energiei, noul studiu este foarte interesant. Savantul susţine că principalul ob­s­tacol pentru a face noua tehnologie func­ţională îl re­pre­zintă intensitatea zgomo­tului produs de mediul înconjurător care să poată fi transformată într-o sursă de ener­gie pentru telefoanele mobile. Cer­ce­tătorul presupune că nu există, totuşi, foar­te mulţi po­sesori de telefoane mobile dis­puşi să asis­te la un concert rock sau să ur­mă­rească îndeaproape trecerea unui tren doar pentru a-şi încărca aparatul. Specialiştii coreeni sunt de acord că 50 de milivolţi nu reprezintă o energie foarte mare, dar speră că, pe baza cunoştinţelor ac­tuale, continuarea cercetărilor le va per­­mite obţinerea unei cantităţi de energie suficient de mare.