Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Virusul H5N1 al gripei aviare, care a ucis 216 persoane din 348 infectate pe parcursul ultimilor cinci ani, se fixează pe receptori situaţi in sistemul respirator inferior şi nu pe mucoasele situate in găt şi nas, aşa cum se intămplă cu virusurile gripale umane.
Virusul H5N1 al gripei aviare, care a ucis 216 persoane din 348 infectate pe parcursul ultimilor cinci ani, se fixează pe receptori situaţi in sistemul respirator inferior şi nu pe mucoasele situate in găt şi nas, aşa cum se intămplă cu virusurile gripale umane, informează AFP.
Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Institutul de tehnologie din Massachusetts (MIT), publicat in revista Nature Biotechnology, transmiterea virusului H5N1 de la om la om depinde de capacitatea acestuia de a se fixa in găt şi in nas, de unde este proiectat la alţi indivizi prin intermediul tusei sau strănutului.
Echipa de cercetători, coordonată de profesorul Ram Sasisekharan, a demonstrat că virusul din familia H5, care afectează păsările mai uşor decăt oamenii, se fixează, in general, pe lanţuri de glican (receptori) de formă conică de pe celulele din sistemul respirator, in timp ce virusurile din familia H1 şi H3, care afectează mai mult oamenii, se fixează pe receptori in formă de umbrelă.
In organismul uman, glicanii de formă conică se găsesc pe căile respiratorii inferioare, unde virusul pătrunde mai greu şi de unde ii este dificil să se transmită, in timp ce lanţurile de glican in formă de umbrelă se găsesc in nas şi găt.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se teme ca epizootia de gripă aviară să nu se transforme intr-o pandemie devastatoare, in urma unei mutaţii a virusului H5N1 care ar imbunătăţi modul de transmitere a acestuia de la om la om.
Dacă gripa normală ucide cam 500.000 de persoane la nivel mondial, o epidemie de gripă aviară ar provoca mult mai multe victime, sistemul imunitar uman, dar şi vaccinurile existente pe piaţă fiind mult mai puţin pregătite pentru a face faţă.
Un exemplu in acest caz este gripa spaniolă, care a apărut la sfărşitul primului război mondial şi care a provocat moartea a zeci de milioane de persoane.
Descoperirea cercetătorilor ar putea permite identificarea mai rapidă a tulpinilor de virus capabile să atace căile respiratorii la om.
"Acest lucru ne poate ajuta să supraveghem virusul gripei aviare şi să imbunătăţim intervenţiile terapeutice atăt pentru gripa aviară căt şi pentru gripa sezonieră", a explicat Sasisekharan.
- Mediafax
