Tagesspiegel: Economia României este ameninţată de o aterizare dură

După anii de avânt economic robust, cu rate de creştere ale PIB de peste şapte procente, investiţii străine directe masive şi exporturi relativ bine dezvoltate, economia României este ameninţată acum de o aterizare dură, scrie ziarul german Tagesspiegel, citat de Agerpres.

Ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea, se aşteaptă în primul trimestru al anului 2009 la o creştere de doar unu la sută. Criza financiară internaţională a redus masiv cererea pe cele mai importante pieţe externe ale României - Germania, Franţa şi Italia - producând probleme industriei româneşti de automobile şi furnizorilor. Lunile trecute, 120.000 de români şi-au pierdut locul de muncă, iar rata şomajului ar putea creşte anul acesta de la 5,3 la 7 procente. Prin dispariţia investiţiilor străine directe, încasări mai mici la buget şi cheltuieli sociale în creştere în condiţiile şomajului mai ridicat, României îi lipsesc banii pentru programe economice conjuncturale după modelul occidental. Ariel Emirian, de la banca Societe Generale, consideră însă o prăbuşire economică a ţării drept improbabilă. 'Nu cred într-un crah financiar al României, nu este aceeaşi situaţie ca în Ungaria', declara acesta portalului online EurActiv.

România este, după Ungaria şi Letonia, cea de-a treia ţară membră a Uniunii Europene care este nevoită să ceară ajutorul UE şi al FMI. Faptul că aceste instituţii nu acordă credite fără anumite condiţii venite de la Bruxelles sau Washington (sediul FMI) a fost deja simţit pe pielea lor de guvernele de la Budapesta şi Riga. Astfel, solicitarea centrală la adresa celor două ţări afectate de criză este aceea de reducere a cheltuielilor bugetare. În Letonia, unde guvernul s-a destrămat în urma crizei economice, s-au înmulţit vocile care cer o renegociere a condiţiilor de creditare, însă comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, a făcut clar faptul că şi noul guvern leton al premierului desemnat Valdis Dombrovskis va trebui să respecte condiţiile dure impuse de Bruxelles. În fondul de criză al Celor 27, din care Ungaria şi Letonia au beneficiat deja de 6,5 respectiv 3,1 miliarde de euro, se mai află la dispoziţie 15 miliarde de euro.

Fondul a fost gândit pentru ajutorarea membrilor UE din afara zonei euro, care ajung în dificultate de plată. Comisia Europeană aşteaptă totodată de la acele state membre ale UE a căror economie are conexiuni strânse cu România să sară şi ele în ajutor cu credite. În cazul Letoniei de exemplu, au sosit credite din Suedia şi Estonia. Nu se ştie încă dacă România va rămâne ultima ţară care are nevoie de ajutor din fondul UE. Comisarul Almunia şi ministrul german de finanţe, Peer Steinbrueck, se arată convinşi că fondul, care totalizează 25 de miliarde de euro, nu va trebui să fie majorat din nou. În orice caz, la nevoie ar putea fi puşi la dispoziţie mai mulţi bani, spune Almunia. Un astfel de caz nu poate fi acum exclus de nimeni, mai ales că ministrul britanic de finanţe, Alistair Darling, cita estimări conform cărora ţările central şi est-europene va trebui anul acesta să umple o gaură financiară de circa 100 de miliarde de dolari.