x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun Vinul roşu- benefic in cancere şi boala de inimă

Vinul roşu- benefic in cancere şi boala de inimă

de Andrei Mihai Laslau    |    20 Noi 2007   •   00:00
Vinul roşu- benefic in cancere şi boala de inimă

Vinul roşu este considerat de OMS aliment. Atunci cănd este consumat in moderaţie, ceea ce inseamnă un pahar (250 ml) de vin pe zi la femei şi două pahare la bărbaţi. cum zice o reclamă de pe unele sticle de vin : ‘un pahar de vin pe zi te scapă de doctorii’, dar, aş adăuga eu, de la două pahare in sus rişti să faci ciroză.

Vinul roşu este considerat de OMS aliment. Atunci cănd este consumat in moderaţie, ceea ce inseamnă un pahar (250 ml) de vin pe zi la femei şi două pahare la bărbaţi. cum zice o reclamă de pe unele sticle de vin : ‘un pahar de vin pe zi te scapă de doctorii’, dar, aş adăuga eu, de la două pahare in sus rişti să faci ciroză.

Un studiu foarte recent, publicat in ediţia din Noiembrie a Jurnalului FASEB arată că polifenolii din vinul roşu, ceai sau struguri au efecte benefice atăt la doze mari căt şi la doze mici. Astfel, dozele mici produc creşterea vaselor de sănge, lucru benefic in cazul bolilor cardiovasculare, iar dozele mari opresc formarea de noi vase de sănge, lucru extrem de util in prevenirea tumorilor.

Studiul a fost condus de Daniel Henrion şi asociaţii acestuia din cadrul INSERM (Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală) din Angers, Franţa. Un grup de şobolani a primit zilnic doze mari (echivalentul a 1,4 kg sau 7 pahare de vin) sau doze mici(echivalentul a 20ml sau 1/10 dintr-un pahar) de compuşi polifenolici extraşi din vin roşu. Ulterior, cercetătorii au blocat fluxul de sănge in artera femurală stăngă a animalelor. După două săptămăni, şobolanii care au primit doza mică de polifenoli au arătat flux sanguin mărit şi creşterea densităţii capilarului, adică efect angiogenetic, ce a dus la apariţia şi creşterea unui nou vas de sănge. Animalele ce au primit doza mare de polifenoli au avut flux sanguin arteriolar, arterial, densitate capilară şi flux sanguin diminuate. Doza mare de polifenoli a blocat sinteza oxidului nitric(NO) la nivelul vasului de sănge - un agent vasodilatator, a diminuat expresia VEGF (factorul de creştere al endoteliului vascular ), precum şi expresia MMP ( matrix-metalo-proteinaze - enzime ce pot dizolva matricea de colagen ducănd la răspăndirea tumorilor). Practic, dozele mari au efect antiangiogenetic, deci reduc formarea unor vase noi de sănge, creşterea vaselor existente, şi nu in ultimul rănd, reduc expresia unor enzime cu rol in metastazare (MMP).

Dozele mici de polifenoli au avut efect angiogenetic, ajutănd la regenerarea vasului de sănge. Ele au crescut sinteza de NO la nivelul vasului şi sinteza de VEGF.

Cercetătorii au stipulat că dozele mici de polifenoli ar putea fi extrem de benefice pentru controlul bolii de inimă, iar dozele mari ar putea fi benefice in controlul cancerului. Polifenolii din plante au avantaje importante, deoarece sunt siguri, ieftini şi ar putea fi obţinuţi oriunde pe planetă. Totuşi, cercetătorii nu recomandă consumul exagerat de vin, deoarece alcoolul din conţinut poate avea efecte adverse importante, precum creşterea riscului de ciroză sau cancer hepatic.

Studiile efectuate pe subiecţi umani arată că vinul roşu are numeroase beneficii!

Vinul are efect antioxidant. Pe 24 septembrie 2007 in prestigiosul Jurnal ‘Nutrition’ a fost publicat un studiu realizat pe 40 de bărbaţi( 20 tineri sub 20 de ani şi 20 peste 50 de ani) ce a arătat că un consum de 400 ml de vin zilnic timp de două săptămăni creşte semnificativ nivelul de glutation, cel mai puternic antioxidant al organismului. (2)

Vinul reduce oxidarea grăsimilor. Consumat cu un prănz bogat in grăsimi(250 grame de cotlet de curcan), un pahar de vin roşu (200 ml) reduce cu 75% creşterea nivelului de lipide oxidate din sănge. Grăsimile oxidate iniţiază procesul de ingustare al vaselor (ateroscleroză), lucru ce poate duce in final la infarct. Dacă bucata de carne de curcan este inmuiată bine in vin inainte de a fi incălzită, iar apoi consumată impreună cu 200 ml de vin, atunci nivelul de lipide oxidate din plasmă nu creşte deloc. Studiul a fost efectuat pe 10 subiecţi umani şi publicat in ediţia din octombrie 2007 a Jurnalului FASEB.(3)

Vinul roşu are efect antiinflamator. Publicat in ediţia din noiembrie 2007 a Jurnalului American de Nutriţie Clinică, un studiu randomizat efectuat pe 35 de femei a evidenţiat că un consum de 200ml de vin roşu zilnic creşte nivelul de HDL - colesterol (colesterolul bun). Totodată, produce o scădere a unor markeri inflamatori precum proteina C reactivă, interleukina 6, molecula de adeziune intracelulară 1 sau alte molecule de adeziune. Aderarea monocitelor la celulele endoteliale (celule ce căptuşesc vasul de sănge pe interior) a fost diminuată cu 89%. Cercetătorii au afirmat că ‘Reducerea nivelului de inflamaţie şi activare a endoteliului, poate fi un mecanism prin care vinul roşu işi exercită efectele protective cardiovasculare’. (4)

Vinul roşu diminuă riscul de cancer renal. Consumarea a două pahare de vin roşu pe săptămănă scăde cu 40% riscul de cancer renal, după cum arată rezultatele unui studiu publicat in editţia din august 2007 a Jurnalului Britanic de Cancer, efectat pe 2059 de subiecţi , dintre care 855 bolnavi. (5)

Problemele vinului - Moderaţia este bună, abuzul este extrem de nociv

Vinurile de pe piaţă conţin sulfiţi. O parte provin din fermentaţia vinului, dar adesea producătorii adaugă şi ei dioxid de sulf in produsele lor. Oamenii care suferă de astm sau alte boli alergice pot fi vulnerabili la aceşti sulfiţi, ducănd la fenomele alergice ce pot merge chiar pănă la şoc anafilactic, o complicaţie letală in absenţa tratamentului rapid cu adrenalină.

Abuzul de vin poate duce la alcoolism, tulburări psihice, comă alcoolică, ciroză sau cancer hepatic. Consumarea alcoolului in cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorită acţiunii sale iritante.

Alcoolul creşte riscul apariţiei bolilor de inima. Alte afecţiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, si ulcerul. Persoanele care consumă alcool in cantitate mare au risc crescut de anxietate, paranoia, demenţă sau depresie.

In concluzie, există numeroase dovezi recente că vinul roşu poate fi benefic pentru organism. Poate fi benefic in lupta cu colesterolul, cu grăsimile din sănge, cu ateroscleroza, cu boala de inimă, şi chiar cu unele cancere. Totuşi, beneficiile vinului roşu apar la un consum moderat, de 200-400 ml pe zi. Este posibil ca medicina modernă să extragă la un moment dat anumiţi compuşi din vinul roşu, care ar putea fi administraţi in doze mari pentru a trata cancerul sau alte boli. Dar, pănă atunci, este bine să ţinem minte că moderaţia este soluţia cea mai bună.

Bibliografie:

1)The FASEB Journal. 2007;21:3511-3521. Effects of red wine polyphenols on postischemic neovascularization model in rats: low doses are proangiogenic, high doses anti-angiogenic

2)Nutr J. 2007 Sep 24;6:27.Red wine consumption increases antioxidant status and decreases oxidative stress in the circulation of both young and old humans.

3) FASEB J. 2007 Oct 5; [Epub ahead of print] A novel function of red wine polyphenols in humans: prevention of absorption of cytotoxic lipid peroxidation products.

4) Am J Clin Nutr. 2007 Nov;86(5):1463-9.Down-regulation of adhesion molecules and other inflammatory biomarkers after moderate wine consumption in healthy women: a randomized trial.

5) Br J Cancer. 2007 Aug 6;97(3):429-33. Epub 2007 Jul 24. Alcoholic beverages and risk of renal cell cancer.

×
Subiecte în articol: magazin cancer vinul mari sănge roşu