x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Chestiunea Basarabiei

Chestiunea Basarabiei

de Prof. Dr. Stelian Neagoe    |    08 Oct 2005   •   00:00
Chestiunea Basarabiei

Constantin Argetoianu - Anul 1940, vazut de un mare om politic

7 martie

Molotov, Ciano si ceilalti...

Ieri seara, de la ora 5 la ora 71/2 ne-am jucat la Palat sub presedintia Regelui, de-a Consiliul de Coroana. Au fost de fata Maresalul Prezan, mai verde ca oricand. Mironescu si dr. Angelescu, blegi ca intotdeauna, Vaida, Tatarescu, Vaitoianu, Iorga, veninos ca de obicei, Cuza, mai odihnit si eu. Prezenti de asemenea Gafencu, care trebuia sa faca expozeul pentru care eram convocati, si Urdareanu ca sa citeasca comunicatul (ceea ce ar fi putut face si cameristul de la use). Gafencu ne-a citit foarte frumos o foarte clara si frumoasa dare de seama a evenimentelor diplomatice petrecute de asta-toamna si pana acum si a aratat cum s-a desfasurat actiunea noastra politica fata de beligeranti si de celelalte Puteri. Asupra politicii noastre externe nu pot decat sa repet cu acest prilej ca a fost perfect condusa si ca nu s-a facut nici o greseala, in deosebire - mare - cu politica noastra interna.

Nou, n-am aflat lucru mare. Gafencu n-a facut decat sa confirme tot ce stim asupra desfasurarii evenimentelor, desfasurare notata deja, in principalele ei puncte, in aceste caiete. Expozeul sau a dezvaluit totusi cateva pozitii importante, pentru mine inca necunoscute:

1) Dupa intrevederea cu Csaki de la Venetia, Ciano a chemat pe Bossy (ministrul nostru la Roma) si i-a confirmat toate cele spuse inainte lui Victor Antonescu. Ciano a gasit in Csaki un om foarte intelegator al intereselor europene care cer Ungariei sa puna revendicarile sale (la care nu renunta) pe planul al doilea. Ungaria si-a luat obligatia sa nu atace Romania in cazul in care ar fi atacata de Rusia. Bossy a intrebat daca, in acest caz, nu s-ar putea incheia un pact de neagresiune intre Ungaria si Romania, intrebare la care Ciano a raspuns categoric nu, "din cauza opiniei publice unguresti domolite pe terenul politicii interne numai prin fluturarea continua a revendicarilor externe...".

Bossy a mai intrebat atunci fata de cine isi ia Ungaria angajamentul de a nu ne ataca, fata de noi sau fata de Italia? Raspunsul lui Ciano a fost categoric si de data asta: "Fata de Italia". Ungaria s-a angajat fata de Italia sa nu miste, cu urmatoarele rezerve, care ar anula angajamentul ei: a) sa nu se procedeze la masacrari de unguri in Ardeal (!!!); b) sa nu se formeze un guvern bolsevic in Romania (!); c) sa nu se abandoneze Basarabia si sa nu se dea nimic Bulgariei fara lupta (!!).

Ciano a declarat din nou lui Bossy ca Italia va fi cu toate fortele ei alaturi de Romania in cazul unui atac din partea Rusiei Sovietice...

2) La Belgrad s-a convenit cu turcii sa se ia contactul intre Statul lor Major si al nostru pentru stabilirea unui plan de coordonare a operatiunilor celor doua armate.

3) Molotov a chemat acum o luna pe Davidescu (ministrul nostru la Moscova) si i-a exprimat dorinta Sovietelor de a avea cat se poate de bune raporturi cu Romania. I-a mai spus ca Sovietele vor numai cat mai repede un ministru la Bucuresti - dar pana acum nu l-au numit. Davidescu a zugravit audienta sa ca foarte multumitoare.

Dupa expunerea lui Gafencu, Regele a cerut parerea consilierilor. Prezan a povestit o istorioara din 1916 si alta din 1920 ca sa dovedeasca - ceea ce toata lumea stia - ca rusii au pretentii asupra Basarabiei. Iorga a spus ca nu trebuie sa ne incredem prea mult in vorbele altora si a descris pe Filov (noul prim-ministru bulgar) ca un vrajmas al romanilor, impotriva carora ar fi si scris. Cuza a cerut sa mergem cu nemtii impotriva rusilor (Regele l-a intrerupt prin cuvintele: dar crezi ca vor merge cu noi contra rusilor?, intrebare la care Cuza a raspuns ca el crede...). Tatarescu a cantat din trambita un "morso" de bravura, iar ceilalti balbaiti au inganat cateva cuvinte neintelese. Vaida a adaugat felicitari pentru Gafencu - la care Iorga a observat ca Gafencu si Guvernul nu au nici un merit, fiindca politica externa a facut-o Regele...

Eu mi-am permis doua observatii, dupa ce am aprobat tot ce se facuse si o politica la a carei indrumare am contribuit si eu cat de putin. O prima observatie privitoare la bulgari. Acestia au declarat, cu fiecare prilej, ca nu vor lasa trupe straine sa treaca peste teritoriul lor. Declaratiile au fost totdeauna facute in urma unor conversatii dintre ei si turci in care era, ce e drept, vorba despre un eventual atac rusesc. Pentru noi e insa indiferent daca bulgarii vor lasa pe rusi sa treaca dupa ce vor fi trecut peste noi; interesant ar fi de stiut daca cumva bulgarii n-ar impiedica si pe turci sa treaca inspre noi ca sa ne ajute impotriva sovieticilor... Am cerut sa se ia contact cu Turcia pe aceasta chestiune si, in intelegere cu Ankara, sa se discute cu bulgarii si sa se ajunga la precizari...

A doua mea observatie a fost privitoare la politica noastra fata de Rusia. Pace, pace cu Rusia, e o lozinca ademenitoare, dar trebuie sa ne gandim si la ziua de maine. Daca nu se pune azi, chestiunea Basarabiei se va pune mai tarziu, dar odata se va pune intre Moscova si noi. Pericolul cel mare ar fi sa ne aflam singuri fata de Rusia si acesta ar fi cazul dupa razboi, cand, odata pacea incheiata, nimeni n-ar mai tulbura-o ca sa vina in ajutorul nostru. Parerea mea ar fi deci sa cautam sa incurcam Anglia si Franta intr-un razboi cu Rusia la care sa participam si noi, cu toate sansele de a transa chestiunea Basarabiei in favoarea noastra. Faptul ca Franta si Anglia au inarmat Turcia cum au inarmat-o si incadrat-o - ca concentreaza armate la Beirut, in Palestina si in Egipt - dovedeste ca ideea unui razboi cu Rusia nu e straina Puterilor Occidentale: sa batem fierul cat e cald.

Gafencu mi-a raspuns ca pe ambele chestiuni pe care le-am ridicat e de acord cu mine...

Zeci de milioane de lei sub saltea...

Din stirile oficiale, dar confidentiale, primite zilele trecute, pacea intre Finlanda si Rusia parea iminenta; prin mediatia Suediei, ea trebuia sa se incheie pana la sfarsitul saptamanii. Stiri sosite ieri, in momentul cand s-a deschis sedinta Consiliului de Coroana, arata ca totul a cazut balta. Conditiile rusilor corespundeau unei adevarate capitulari din partea finlandezilor. Conditiile pacii fiind astfel inacceptabile pentru Finlanda va continua...

Welles, Sumner, a sosit la Paris, unde a fost intampinat cu mare prietenie, dar fara nici o incredere in misiunea lui.

Radian a predat ieri lui Giurescu Ministerul Propagandei. A inceput, in cuvantarea sa, prin laude la adresa Regelui si a lui Tatarescu si prin multumiri. Multumiri pentru ce? Pentru ca l-au dat afara fara maniere macar? Giurescu si ceilalti abia au pomenit numele lui. Sedinta penibila pentru prietenul meu Alecu, cel putin dupa darea de seama publicata in ziare...

Francezii "reevalueaza" inca o data aurul de la Banca Frantei. E formula eleganta adoptata de toti cei care sunt siliti sa coboare cursul monedei lor. Prin aceasta operatie, aurul Bancii, care valora pana acum 97 miliarde franci, va valora de aci inainte 114 miliarde... Cu diferenta se va acoperi datoria Statului la Banca, dinainte de razboi (cam 20 miliarde).

Circula cu persistenta zvonul ca lui Procopiu, secretarul general de la Finante, i s-ar fi furat 22 milioane lei (inclusiv bancnote straine in valoare de 6 milioane lei) de sub saltea!!! Procopiu e unul din cei mai buni functionari de la Finante. E drept ca "s-a cam vorbit" despre el cum se vorbise pe vremuri si de Fianu, cel mai bun functionar de la Domenii si care a sfarsit prin sinucidere... Procopiu ar fi comis imprudenta sa denunte furtul la Politie... Dosarul s-ar afla la Tatarescu. Amicii lui Procopiu sunt indignati, vorbesc despre inscenare si despre calomnie si povestesc ca unei cumnate a lui Procopiu i s-ar fi furat o valiza cu bijuterii, de unde zvonul... Faina cumnata mai are si amicul Procopiu, cu valize pline de bijuterii...!

8 martie

Ieri la amiaza, pe o vreme ingrozitoare, pe zapada si pe viscol s-au deschis cu obisnuitul alai Corpurile Legiuitoare. De cand sunt n-am pomenit asa ceva. De obicei, pana acum, Corpurile Legiuitoare s-au deschis toamna, inainte de zapada, sau chiar cand exceptional au fost deschise iarna (dupa alegeri noi, ca in 1914), au fost scutite de viscol. Ieri de abia am putut sa ajungem in Dealul Mitropoliei, nu se vedea la doi pasi si automobilele alunecau si derapau, de nu puteau inainta...

Guvern cu "certificat"

Pe usile deschise la sosirea Regelui, viscolul impingea zapada spre Sala Pasilor Pierduti, unde asteptam insirati. Regele luase, se vede, zapada pe talpi, caci, in momentul cand sa-mi dea mana (eram, ca Presedinte al Senatului, in capul randului de ministri, spre usa), a alunecat si cat pe aci sa-mi cada in brate... Semn rau pentru noua legislatura? Sau pentru el?

Regele a citit Mesajul cu mai putina vioiciune ca de obicei; aplauzele parlamentarilor au fost si ele mai slabe, desi destule. N-a fost insa acea "ameteala" de slugarnicie si de platitudine care caracteriza entuziasmul majoritatilor de pana aci. Tatarescu, tot posomorat - transformat din gornist in cioclu. Urdareanu, nedormit (jucase pana la ora 8 dimineata poker la Costandake, poker la care Bazu Cantacuzino a pierdut peste un milion de lei...), ceilalti curteni, fara chef.

Mesajul a fost de o banalitate covarsitoare. L-ar fi putut redacta primul usier de minister venit. Singura fraza care a impresionat a fost urmatoarea: "Guvernul meu va putea sa indeplineasca misiunea pe care i-am incredintat-o, avand asigurate toate conditiile de stabilitate si continuitate necesare pentru executarea unui program de durata".

Un raspuns la zvonurile zilnice de schimbare de Guvern si de concediere de ministri, zvonuri repetate cu atata insistenta, incat au sfarmat si picul de autoritate pe care-l mai avea Guvernul Tatarescu, subred din nastere in aceasta privinta. Dar un Guvern cu "certificat", iata totusi ceva nou, chiar la noi. Guverne cu "condicuta" am avut destule - dar cu "condicuta" si cu "certificat de vaita" in acelasi timp e desigur o noutate.

Dupa sedinta solemna, Regele a mai stat de vorba cu ministrii si cu noi, presedintii. Vorbind despre revizuirea Regulamentelor, s-a aratat cam refractar. Vor trebui totusi rectificate, caci asa nu pot merge, cum sunt, pline de contradictii si de dispozitiuni absurde.

Micescu mi-a dat prilejul unei observatii interesante. Regele e foarte strict in avansarea ministrilor la decoratii. Le da intai Marele Cordon al Coroanei, apoi clasa I (cu lenta) a Stelei, iar nu Marea Cruce a acestui ordin. Asa a procedat cu Mitita Constantinescu, cu Ionescu-Sisesti, cu Ghelmegeanu, cu Iamandi etc. Cu Micescu, care poseda Cordonul Coroanei de la proclamarea Constitutiei, n-a urmat ordinea ierarhica si i-a dat de-a dreptul Marea Cruce a Stelei, cu care se furlandisea ieri, spre necazul celorlalti. Faptul in sine nu e interesant si n-ar fi meritat poate sa fie insemnat, daca n-ar fi fost explicatia: Micescu a organizat procesul si condamnarea lui Auschnit - si Malaxa l-a recompensat pe loc (in afara de ce-i va fi dat "de la mana la mana").

Dupa-amiaza am fost ales din nou presedinte al Senatului, prin unanimitatea senatorilor prezenti. Vicepresedinti, secretari, chestori au fost alesi tot cei din anul trecut, "aranjandu-se" putin rezultatul buletinelor depuse in urne...

Am multumit Senatului in cateva cuvinte, subliniind intentia Maturului Corp de a pastra linia continuitatii...

Mediatiunea Suediei in conflictul ruso-finlandez a fost pusa la cale printr-o cerere a Sovietelor, care au trimis in acelasi timp si un ultimatum Finlandei. In cererea lor de mediatiune, pe baza acestui ultimatum, rusii cereau Finlandei:

1) Inlocuirea Guvernului actual printr-un Guvern simpatic Sovietelor;

2) Dezarmarea complecta a Finlandei;

3) Finlanda sa cedeze Rusiei: intregul istm al Careliei inclusiv Viborg, tot teritoriul de la Nord-Est de la lacul Ladoga, inclusiv Sortavala, partea nordica a Laponiei inclusiv Petsamo, baza Han Goe si intreaga peninsula cu acelasi nume.

Dupa ce a chemat la Stockholm pe ministrul de Externe finlandez Tanner, Guvernul suedez a trimis la Helsinki un reprezentant special al Regelui Gustav. Indata ce dl Tanner s-a inapoiat de la Stockholm, cu trimisul Regelui, s-a tinut un mare Consiliu finlandez si s-au respins propunerile moscovite. Ragazul acordat Finlandei prin ultimatumul rusesc expira in noaptea de azi spre maine...

va urma
×
Subiecte în articol: Rusia regele istorie politica gafencu