x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Dejun american la Molotov

Dejun american la Molotov

de Prof. Dr. Stelian Neagoe    |    24 Sep 2005   •   00:00

Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

Painea si benzina pe cartela

2 MARTIE. De ieri au inceput restrictiile si cartelele in Franta. Painea nu se va mai vinde decat pe baza de cartele. De doua ori pe saptamana cofetariile vor fi inchise. Aperitivele au fost suprimate. Si benzina nu se va mai vinde decat pe baza de cartele, ca si painea. Restrictiile n-au fost hotarate din cauza lipsei, ci pentru evitarea risipei, pentru disciplinarea populatiei si pentru egalizarea distributiei intre diversele straturi ale populatiei. Publicul a primit noile masuri cu bunavointa, dandu-si seama ca erau necesare pentru organizarea victoriei. Populatia Parisului se da chiar, ca de obicei, la glume pe socoteala cartelelor si a suprimarii aperitivelor. In Germania se va exploata mult insa necesitatea la care a ajuns si Franta de a impune cartelele, necesitatea la care n-a ajuns niciodata in razboiul din 1914...

Steinhardt, ambasadorul Statelor Unite la Moscova, a fost poftit la un mare dejun pe care Molotov l-a dat in cinstea lui. Masa a tinut 3 ceasuri, á la russe. Se afirma ca Steinhard a sfatuit pe Molotov sa intervina pentru o pace dreapta intre URSS si Finlanda. Se spune ca si Germania si Suedia ar fi dispuse sa incerce o mediatie intre cei doi beligeranti - dar aceasta veste n-a fost inca nici confirmata, nici dezmintita, la Berlin si la Stockholm.

Sumner Welles a sosit ieri dimineata la Berlin si inainte de amiaza a si avut o intrevedere cu Ribbentrop. Welles nu e considerat ca oaspete oficial; desi e primit cu mari onoruri, steagul american n-a fost ridicat pe hotelul Adlon, unde e gazduit.

Intrevederea lui Welles cu Ribbentrop a tinut mai bine de doua ore. Desi vorbeste perfect englezeste, Ribbentrop n-a vrut sa vorbeasca decat nemteste, asa incat toate intrebarile si raspunsurile sale au trebuit sa fie traduse de interpretul Schmidt prezent la convorbire. Dupa amiaza, Welles a avut alta convorbire cu subsecretarul Weiszsäcker. Azi va vedea pe Hitler si maine pe Göring, care da in cinstea sa o serbare intima la Karinhall. Pe Goebbels nu-l va vedea... ca sa nu piarda vremea.

La Berlin, vizita lui Welles a produs multa excitare. Cercurile germane sunt insa mute asupra convorbirilor care au avut loc. Din cercurile americane a mai rasuflat cate ceva. Astfel, se pretinde ca Ribbentrop ar fi rezumat scopurile de razboi ale Reichului in unica pretentie de cucerire a spatiului vital necesar poporului german.

In cate felii se desparte acest spatiu vital, o fi spus-o Ribbentrop lui Welles, dar in public nu se stie, desi se ghiceste...

Ribbentrop ar fi amenintat in acelasi timp cu o ofensiva pe frontul de Vest, cum n-a mai vazut lumea. Se zice ca Germania a preparat care de asalt automate, care merg fara sa fie conduse de nimeni si pline cu materii explozive ingrozitoare. Aceste care sunt menite sa se izbeasca de fortificatiile liniei Maginot, sa faca explozie acolo si sa distruga tot. Ca in povesti!

Presa portugheza subliniaza succesul imprumutului nostru pentru inzestrarea armatei. Bine ca a ajuns sa fie un succes, cel putin in Portugalia!

Cadere, ambasadorul nostru la Belgrad, in treacat prin Bucuresti, a venit sa-mi povesteasca despre starile din Iugoslavia. Sunt proaste de tot. Tensiunea dintre sarbi si croati e din ce in ce mai mare. Programul lui Macek nu mai e considerat suficient de demagogii din spatele lui. Acum acestia cer o armata croata deosebita de cea sarbeasca. Si nu se stie ce mai vor inca, dar e probabil ca nu se vor opri niciodata in revendicarile lor ca sa nu-si piarda situatiile politice personale. Nemtii fac o propaganda desantata pe tot teritoriul Croatiei si al Sloveniei, in scopul Regatului iugoslav.

Generalul Zivcovic


Nicolae Iorga si Constantin Argetoianu in vestimentatie de gala
Pe de alta parte, tot in Slovenia si de-a lungul coastei Dalmate, au inceput sa lucreze italienii sustinuti de popii catolici, care, de cand Vaticanul s-a impacat cu Quirinalul, au devenit cei mai vajnici sustinatori ai lui Mussolini si ai ambitiilor italiene asupra coastei de rasarit a Adriaticii. Daca la aceste tulburari interne se mai adauga si prezenta albanezilor la granita, a albanezilor pe care ii organizeaza italienii si care stau de veghe la mai putin de 100 kilometri in linie dreapta de Belgrad - situatia Iugoslaviei apare precara de tot. Si ca sa faca fata la aceasta situatie, nimeni. In politica sarbeasca nu mai exista un Pasici sau un Rege Alexandru care sa vada departe si sa indrazneasca. Singurul catre care se mai indreapta privirile, desi e cu mult sub nivelul oamenilor de mana intai, este generalul Jefcovici, fostul prim-ministru si comandant al Garzii... Generalul Zivcovic tace insa si asteapta. Asteapta majoritatea (majoratul) Regelui Petre (peste un an si jumatate) si spera sa poata interveni atunci, cu prilejul unei noi Domnii, care n-ar fi legata de concesiunile facute de Regele Paul, care, dupa cum se vede, n-au dat rezultatele asteptate.

Intrucat priveste politica externa, Cadere crede ca Iugoslavia se va mentine pe linia ei actuala si traditionala, cat timp si in masura in care dubla presiune germana si italiana ii vor lasa libertate de hotarare si de miscare...

Domnul Costica Angelescu ne-a trimis o lege, la Consiliul Economic, ieri la ora 3 cu rugamintea sa dam imediat un aviz, caci azi e ultima zi in care se mai pot semna decrete-legi, Regele neadmitand sa se promulge decrete in ajunul deschiderii Parlamentului. Tocmai pentru a mai permite cateva promulgari s-a amanat deschiderea Parlamentului de la 4 la 7 martie...

Legea lui Angelescu rascoleste insa toata organizarea productiei, introducand controlul Statului nu numai in toate intreprinderile industriale si comerciale, dar pana si in exploatarile agricole cele mai mici. In fapt, legea e menita sa introduca controlul Statului in exploatarile de petrol si ca sa se arunce praf in ochii englezilor si francezilor, s-au inecat drepturile Statului in aceasta ramura a economiei nationale in tot felul de altele care n-au nici un rost. Parca englezii si francezii ar fi orbi sau prosti!

Consiliul a dat un aviz favorabil. Dupa ce a declarat ca o asemenea lege, de o importanta capitala in dezvoltarea economiei noastre nationale, nu poate fi examinata intr-o singura sedinta - Consiliul a aratat ca principalele dispozitiuni ale legii, cu foarte putine exceptii, sunt dezastruoase si nu vor putea fi aplicate fara o revolta generala. E destul sa citez un articol in virtutea caruia agricultorii sunt obligati sa semene in fiecare an cel putin atat cat au semanat in anul precedent (dar daca ploua intruna, ca in toamna trecuta?) si daca nu o fac, primarul (!!) poate lua posesiune de pamant si semana el (!!!) in contul proprietarului!!! S-a crucit si Tatarescu cand i-am vorbit, pentru a protesta despre acest articol! Sa speram ca legea va fi revizuita inainte de a fi promulgata!

3 MARTIE. Duminica. Intru azi in al 70-lea an... Lumanarea s-a facut muc, si in curand se va sfarsi fitilul. Cum o vrea Dumnezeu. Deocamdata Dumnezeu mi-a daruit o zi de primavare cu soare, foarte bine venita dupa 3 zile de ninsoare si de viscol... A douazecea iarna anul acesta...

Sumner Welles a vizitat ieri pe Hitler. Intrevederea, cu interpret si in prezenta lui Ribbentrop, a durat o ora si un sfert. Inainte de a pleca, Welles va mai intalni o data pe Ribbentrop care ii va remite o scrisoare pentru Roosevelt din partea lui Hitler. Pana ieri, Hitler trata pe Roosevelt de inamic public nr. 1, acum ii scrie. Consecinta nu este o insusire a Führerului. Despre cele vorbite - secret. Dar presa germana e plina de amenintari la adresa franco-englezilor si cercurile oficiale declara ca armata asteapta numai un ordin pentru a declansa "ofensiva de nimicire". Intimidare a inamicului ca garnitura pentru propunerile facute lui Welles, sau necaz fata de intransigenta celor din Londra si Paris? Una sau alta si poate si una si alta...

Oprirea transporturilor de carbuni germani destinati Italiei a inceput ieri. Englezii au oprit si au intors la Rotterdam patru vase intaliene in drum spre Genova. De fapt nu e o masura noua, ci incetarea unei tolerante exceptionale acordata cu termen. In noiembrie, amiralitatea engleza a incunostiintat lumea intreaga ca nu va tolera pe mare nici un transport de marfa germana, chiar incarcata pe un vas neutru. In acelasi timp, amiralitatea a facut cunoscut Italiei ca exceptional va tolera cateva luni transporturile de carbuni ce ii erau destinate, in asteptarea incheierii unei Conventii comerciale anglo-italiene. Termenul a expirat acum si Anglia a revenit la ce considera dansa dreptul comun. Conventia anglo-italiana nu s-a incheiat inca, dar se spera ca se va incheia in curand.

Masura Guvernului englez, lucru ciudat, n-a produs o reactie fulgeratoare in Italia, asa cum s-ar fi putut astepta, date fiind obiceiurile fasciste. Foarte calma, presa italiana ia act de cele intamplate - cel putin deocamdata - si spera ca negocierile anglo-italiene vor fi repede incheiate. Ziarele dezmint totodata intentia Guvernului italian de a se aproviziona cu carbuni in America: ar fi mult prea scump pentru posibilitatile Italiei. Atitudinea supusa si binevoitoare a Italiei dovedeste din doua una: sau ca Anglia a platit-o deja bine ca sa taca - sau ca frica de un conflict prelungit care sa o lipseasca de combustibil sperie pe cei din Roma. In acest din urma caz s-ar dovedi in ce strica dependenta Italiei de Anglia. Si erau oameni, printre macaronari, gata sa declare razboi Marii Britanii!

Voluntari americani pentru Finlanda


Papa Pacelli implineste astazi 63 de ani si un de cand s-a urcat pe tronul pontifical. Te Deum la Catedrala Sf. Iosif, la care ar trebui sa ma duc, caci sunt decoratul Vaticanului. Ii iert insa - sa ma ierte si ei!

Ziua de ieri a fost o zi neagra pentru aviatia belgiana. Trei aparate belgiene au fost atacate deasupra Luxemburgului de un aparat german care a doborat doua din ele. Alte trei avioane belgiene au cazut pe diferite aeroporturi indigene distrugandu-se si ucigand pilotii sub sfaramaturilor lor. Aviatia belgiana pare mediocra, ca noroc cel putin...

Finlandezii traiesc zile grele. Rusii ataca in masa, cu tunuri grele si cu o aviatie numeroasa - in Carelia cel putin. Fata de aceasta puternica ofensiva, trupele finlandeze s-au retras pe o a treia linie de rezistenta care trece totusi inca la Est de Viborg. Rusii (dar rusii nu se jeneaza sa minta), rusii anunta o insemnata prada de razboi lasata de finlandezi in retragerea lor.

Pe cand lucrurile merg cam prost pentru prietenii nostri in Carelia, la Nord-Est de lacul Ladoga situatia e cu totul alta. Finlandezii iar au batut rau pe rusi, nimicind o brigada, luand peste 100 care de razboi, pusti, tunuri, camioane si aprovizionari...

Din Statele Unite se anunta ca a plecat primul transport de voluntari pentru Finlanda. De n-ar ajunge prea tarziu si de ar fi multi...

A aparut decretul-lege cu noul regim al schimburilor. Din cate am putut constata dintr-o repede citire a textelor nu s-a schimbat nimic din cele continute in proiectul prezentat Consiliului Superior Economic. S-a tinut numai seama de cele cateva observatii de detaliu facute de Consiliu. O data cu decretul-lege au aparut si trei jurnale ale Consiliului de Ministri prin care se stabilesc normele de aplicare ale legii, suprimandu-se si primele la export inlocuite prin a doua prima valutara la schimbul devizelor. Vom avea prin urmare, de maine, livra la 850 lei...

N-a aparut insa legea lui Costica Angelescu pentru intensificarea productiei, lege alandala pe care a trebuit sa o trecem vineri seara prin Consiliul Economic, intr-o singura sedinta, cand ne-ar fi trebuit zece ca sa o examinam serios! N-a aparut nici legea pentru desfiintarea Ministerului Propagandei, nici convocarea Corpurilor Legiuitoare pentru joi. Pentru aceasta din urma, Tatarescu imi spusese ca va aparea azi. Poate ca s-a amanat din nou convocarea...

Avem ca oaspete in mijlocul nostru pe dl Widgwood Benn, deputat in Camera Comunelor si unul din cei mai proeminenti laburisti. Dl Benn ne va face o conferinta maine seara, la care nu ma voi duce, si va fi sarbatorit, tot maine, de asociatia "Amicii Angliei" printr-un dejun la Clubul Miliardarilor, la care voi lua parte.

Ca propaganda, decat pe onorabilul Benn, mai bine ne-ar trimite Anglia o trupa de "fete" sa ne mai faca sa uitam de necazuri. Cu teoria si cu vorba, sa ne mai slabeasca.

(va urma)
×
Subiecte în articol: istorie politica welles ribbentrop