Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (XXII)

Memorialistul Argetoianu este binecunoscut lectorilor din România şi nu numai, iar anul de foc 1942 grăieşte de la sine. Transcrierea textelor în revistă se face după manuscrisul olograf, aflat în posesia noastră. Scriitorul politic Constantin Argetoianu s-a născut la 3 martie 1871 în Craiova şi a încetat din viaţă la 6 februarie 1955 în gulagul comunist din Sighetu Marmaţiei.

Gerul continuă. O uşoară nădejde însă: azi-dimineaţă la ora 7 n-au fost decât - 24°, faţă de - 25° ieri. Poate că ne-o ierta Dumnezeu, şi că trece şi pacostea asta. Nu se mai vorbeşte decât despre ger şi despre truda oamenilor care suferă de frig. În fiecare zi se găsesc oameni degeraţi; sunt atâţia nenorociţi care n-au cu ce cumpăra un lemn - şi chiar de ar avea, nu se găsesc nici lemne, nici cărbuni... Peste 1.000 de calorifere s-au defectat, s-au spart ţevi îngheţate şi câte alte pacoste.

Mă gândesc cu groază la soldaţii de pe front. Dar nici cei din ţară nu sunt mai puţin de plâns. Cine o fi dobitocul care le-a interzis să poarte căciulă şi le-a cusut buzunarele de la mantale, ca să nu-şi adăpostească mâinile şi să se înveţe cu frigul? Ce bestie! Evenimentul zilei de ieri e scufundarea a 18 vase (dintre care 3 tancuri petroliere), de un tonaj total de 125.000 tone, pe coasta Statelor Unite, unele chiar în faţa Portului New York - de noile submarine germane. Aceste vase au parcurs între 5.000 şi 7.500 de kilometri de la bazele lor, şi tot atât ca să se înapoieze, fără un punct de sprijin pe tot drumul lor.

E o performanţă extraordinară... Un singur submarin a torpilat opt vase inamice! S-a dus siguranţa coastei atlantice a Americii de Nord şi până şi a radei New Yorkului. Americanii pot fi mulţumiţi: au intrat şi ei în danţ!
Pe frontul rusesc, sovieticii pretind că au avut mari succese la Centru în sectorul Kholm şi Tolopet, unde ar fi pătruns în frontul german la o adâncime de 80 kilometri, precum şi înspre Mojaisk... Germanii dezmint acestea şi afirmă în Comunicatul lor că au avut, ei, succese - tocmai în sectorul Central al frontului. Ce putem şti noi, proştii? Impresia generală este însă că, cu tot nemaipomenitul ger (sunt 40° de frig în Rusia!), frontul german rezistă bine. Victoriile ruseşti, dacă victorii se pot numi străpungeri (?) cu mici efective, pe care de altminteri nemţii le neagă - victoriile ruseşti sunt amplificate de Radio-difuziunea britanică şi de presa anglo-saxonă, pentru a mai linişti opinia publică faţă de dezastrele din Extremul Orient şi de înfrângerea, mărturisită, din Africa de Nord... Până n-o trece iarna, trebuie să ne aşteptăm însă la multe emoţii pe frontul bolşevic. Bestiile sunt aşa de obişnuite cu frigul...

Numirea lui N. Pălăngeanu, general, ca prefect de Poliţie e oficială. E un băiat simpatic şi sunt în termeni buni cu el, ca şi cu Gheorghieş. Se zice că acesta, căruia s-ar fi propus postul cu insistenţă, ar fi refuzat în cele din urmă, după ce primise... Ziua de 24 Ianuarie, ziua Unirii, a trecut neobservată: toată lumea tremura după lemne, după cărbuni, după păcură şi nu-i mai ardea (!!) de serbări şi comemorări. Te-Deum, scurtă defilare la Mitropolie, oameni rebegiţi... Se confirmă că Antoneştii se vor muta zilele acestea în vila lui Nae Ionescu. Nu se ştie însă dacă vila a fost cumpărată sau rechiziţionată...

Se dezminte arestarea celor 13 germani în Turcia. Au fost în realitate arestaţi trei sirieni, dintre care unul avea legături cu un gazetar german... Agenţia D.N.B. pretinde a şti că Regele şi Regina Angliei vor părăsi Palatul Buckingham pentru a se instala într-un imobil comercial din Londra construit numai în fier şi beton şi bine înarmat împotriva bombardărilor aeriene. Dacă e adevărat, foarte bine fac...

Japonezii ar fi pus la punct o armă nouă, «o armă care nu omoară», dar care scoate oamenii din luptă prin răspândirea unor gaze care îngheaţă vremelnic (?) lichidul din labirintul urechilor, ceea ce provoacă o pierdere totală de echilibru... Oamenii cad, şi nu se mai pot scula decât după o vreme destul de lungă. Mulţumită acestor arme, războiul ar deveni mai uman, dar totodată victoria ar cădea mai repede de partea celor care le mânuiesc... Ştirea, serioasă, cere totuşi confirmare.

Luni, 26 ianuarie
Ne-a iertat Dumnezeu: sfârşitul pământului a mai fost amânat. Temperatura a început să se ridice în cursul după-amiezii de ieri; seara n-au mai fost decât - 8° şi azi-dimineaţă - 3°!
Ura! Temperatura s-a mai omenit, în schimb a mai nins azi-noapte de o palmă... Nu face nimic!
De pe frontul rusesc, ştirile sunt contradictorii. Pe când englezii şi moscoviţii anunţă succese la Centru şi la Nord, nemţii afirmă că au respins cu mare succes toate atacurile. Englezii pretind că Hitler şi-a mutat comandamentul de la Smolensk la Minsk şi că la Leningrad liniile germane au fost date înapoi cu trei kilometri. Cum Hitler n-a avut niciodată cartierul său la Smolensk, presupun că şi ştirea relativă la respingerea nemţilor din preajma Leningradului e de aceeaşi valoare. Comunicatul german de ieri spune că sovieticii au fost respinşi, în atacurile lor, cu mari pierderi.

Atacurile principale au fost în regiunea Valdai şi pe Doneţ, unde s-a luptat pe un frig de 25 de grade - dar nicăieri ruşii n-au putut clinti liniile germane. În regiunea Sevastopolului a avut loc o încercare de debarcare, dar bolşevicii (câteva sute) au fost daţi peste cap. Atacurile bolşevice, după câte povesteşte un ofiţer german sosit la Bucureşti de pe front, se fac cu tunuri Brandt, trase pe sănii de câini!

Un tun de tranşee Brandt cântăreşte cam 25 de kilograme. Cu tunuri Brandt, chiar trase de câini şi cu troglodiţii siberieni aduşi pe front fiindcă sunt obişnuiţi cu frigul - nu pot fi înfrânţi nemţii, chiar pe un ger de 40°! În Signalul din urmă e o fotografie a unui lot de prizonieri capturaţi acum în urmă. Feţe de bestii, oameni între 30-40 de ani, hrăniţi numai cu pâine şi cu untură de peşte. Faţă de aceşti «luptători», germanii trag concluzia că ruşii au ajuns la ultimele lor rezerve. E mai probabil că Sovietele îşi rezervă ce le-a mai rămas din trupele bune pentru primăvară şi că acum împing înainte pe troglodiţi. În Africa pare că britanicii au mâncat o bătaie bună şi că marea lor ofensivă e cam compromisă. Probabil că exagerarea succeselor ruseşti are de scop să compenseze această înfrângere... Trupele Axei urmăresc pe inamic la est de Agedabia, iar forţele britanice se retrag în dezordine şi au pierdut până acum 145 de care de asalt şi 80 de tunuri... Japonezii merg tot înainte, pretutindeni şi ocupă sistematic insulele din Pacific..."

(Va urma)