Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic
|
|
Constantin Argetoianu
|
Roosevelt redivivus
4 APRILIE. Paul Reynaud a trimis prin radiofonie un mesaj Statelor Unite - mesaj prin care explica pozitia Frantei fata de ideea pacii si de ideea unui echilibru european postbelic bazat pe intelegere si pe libertate economica... Interesanta de relevat afirmatia ca pacea nu se va incheia la masa verde, ci pe campul de bataie...I.Gr. Perieteanu, vicepresedintele Senatului, a fost brusc expediat la Londra. Nici n-a avut vreme sa vina sa ma vesteasca... Se zice ca a fost chemat sau trimis de Malaxa (dupa cum se admite ca ilustrul Maher e la Londra sau la Bucuresti, caci nu se stie...) pentru un proces pe care i l-ar fi intentat Cepi sau Pepi, sau alta societate din ale lui Auschnit - sau poate chiar Westminster Bank...
Misterul continua sa planeze asupra tuturor acestor afaceri nemaipomenite...
Se zice ca Guvernul polonez din Angers vrea sa dea in judecata (in fata carei instante?) pe Smigly Rydz, pe Beck si pe generalul Skladovski (fostul prim-ministru) pentru nepregatirea tarii de razboi si pentru abandonarea Poloniei pe cand luptele erau inca in curs...
Cenzura franceza a oprit raspandirea acestei stiri, care n-a fost insa dezmintita.
Primele alegeri in Partidul Democrat pentru desemnarea delegatilor care vor participa la alegerea presedintelui Republicii au avut loc in Statele Wisconsin si New York si rezultatul lor a fost o majoritate zdrobitoare pentru Roosevelt. Prezentarea si a treia alegere a actualului prezident par de pe acum certe. Afara numai daca evenimente neprevazute nu vor schimba cu totul conjunctura politica actuala...
Secretarul de Stat Hull a declarat deputatului Fissh ca nu-l autorizeaza pe ambasadorul Bullitt sa apara in fata unei comisii de ancheta parlamentara. D-sa a adaugat ca dl Bullitt a dezmintit cuvintele ce i s-au pus in sarcina prin Cartea Alba germana si ca Secretariatul de Stat a aprobat aceasta dezmintire.
Ieri am iesit din casa, dupa 12 zile de pat si de odihna la care m-au osandit doua accese subintrante de guta. Am dejunat la Clubul miliardarilor si am prezidat sedinta de Senat...
Cei 44 de fosti deputati comunisti francezi, dati in judecata pentru ca au contravenit la legea prin care Partidul Comunist a fost dizolvat in Franta, au fost condamnati - unii in lipsa - la 4 si 5 ani de inchisoare, si unii din ei si la amenzi.
Unde sunt zilele Frontului Popular!
Economia Germaniei, bazata pe Romania
 |
IMAGINI DE EPOCA. Nicolae Titulescu si I.G. Duca - in frac si joben |
Pilder mai crede ca si azi (mi-a spus-o deja cu prilejul ultimei sale vizite) se lucreaza serios pentru o intelegere, ca Roosevelt e complet castigat la aceasta idee si ca pacea va veni peste cateva luni, fara ca razboiul sa se inteteasca pana atunci. Chiar daca anglo-francezii vor pune stapanire pe apele scandinave, Hitler tot nu va reactiona. Cum? am intrebat eu, daca flota britanica ar face politia apelor scandinave, Hitler nu va face nimic? Nimic - a fost raspunsul categoric al interlocutorului meu.
Pilder mi-a mai spus lucruri foarte interesante in domeniul economic. Blocusul e foarte sensibil Germaniei. Pe caile de uscat, deschise Germaniei, nu se poate importa serios decat din Romania. Din Rusia nu se importa nici un sfert din cat se importa de la noi. Rusii pun rea-vointa si saboteaza conventiile lor cu Germania. Politiceste vor si mai putin sa se angajeze cu Berlinul. Hitler a incercat sa puna la cale un pact de neagresiune fata de noi, si la Brenner s-a tratat chestiunea "temeinic". Nu e exact ca Mussolini nu vrea sa semneze alaturi de sovietici (pretinde Pilder) - rusii nu vor sa semneze nimic: vor sa-si pastreze libertatea actiunilor lor... Revenind la cele economice, dupa ce mi-a vorbit de Rusia, Pilder a trecut la celelalte tari neutre din care Germania si-ar putea procura materii prime si alimente. Aceste tari - Scandinavia, Elvetia, Italia, Iugoslavia - nu pot insa furniza lucru mare, fiindca, pe de o parte, ele nu produc cele necesare Germaniei, iar, pe de alta, propriul lor import este contingentat de aliati si redus la necesitatile locale. Astfel, importul Germaniei din aceste tari a scazut enorm si de unde la inceputul razboiului Germania era debitoare fata de ele, acum e creditoare, caci a trimis foarte multe marfuri manufacturate si masini in speranta unui import care nu s-a realizat. Astfel, Pilder mi-a citat cifre: in Elvetia, Germania are un disponibil de 60 de milioane franci elvetieni, in Suedia peste 70 de milioane coroane suedeze. "Am ajuns - a adaugat Pilder - sa fim tara cu devize disponibile!" Azi, toata economia Germaniei e bazata pe Romania. Iata de ce raporturile dintre cele doua tari trebuie sa fie excelente, intrucat priveste intentiile Germaniei...
Cu privire la negocierile actuale dintre noi si nemti, pentru gasirea "leilor" necesari tranzactiilor germane, Pilder e sigur ca se va gasi o solutie... E vorba acuma sa se negocieze din disponibilul Germaniei in Suedia si sa se transforme coroane suedeze in lei romanesti, prin savante viramente...
Cele spuse de Pilder in aceasta privinta corespund cu afirmatiile facute mie ieri de Cristu, ca nu e vorba de sporirea cursului marcii...
Pilder pleaca azi, dar revine la 20 aprilie (adunarea generala a Societatii Bancare).
Stat imperialist de prada
Cercurile financiare si cafeneaua - pana la un punct si lumea politica - sunt inca la noi sub "emotia" discursului lui Molotov. La bursa, toate efectele au scazut. Au scazut ce e drept si din cauza noii taxe de 2%, pusa asupra tranzactiilor, taxa a carui efect real e de 6% si de 8%, caci aceleasi titluri trec prin mai multe maini in aceeasi zi. In ce priveste discursul lui Molotov, nu pricep "emotia". Discursul lui Molotov n-are nici o importanta. Ce spune sau nu spune un bolsevic sau mai multi bolsevici - e egal cu zero. Intre Rusia si noi situatia e clara. Politica Sovietelor a evoluat in ultimii ani si din comunist si pacific statul rusesc s-a transformat pe indelete intr-un stat imperialist si de prada. In programul actual al Moscovei e cuprinsa si restabilirea vechilor granite ale Imperiului tarist (cel putin). Pe baza acestui program, rusii pretind si vor Basarabia noastra. Daca am fi numai noi si rusii pe lume, soarta Basarabiei ar fi lamurita: un popor de 20 de milioane nu poate rezista unui popor de 200. Dar, cat timp nu vom fi singuri, rusii nu ne vor ataca. Rusii nu vor sa intre in razboiul european. Toata politica lor e sa ramana cu fortele lor intacte pana la sfarsitul conflictului si sa impinga, pe de alta parte, razboiul pana la istovirea Puterilor Occidentale. Si atunci, la pace sa vina cu pretentiile lor...
Daca razboiul se va termina fara distrugerea Germaniei, Frantei si Angliei - n-avem nimic de temut din partea Rusiei - daca nu, atunci nu numai noi, dar Europa intreaga va fi la cheremul Moscovei. Ce spune sau nu spune Molotov astazi e fara importanta...
Politica pe care o face Rusia e exact si politica pe care o face Italia. E nostim ca, facand aceeasi politica, cele doua dictaturi nu se inteleg... Si Italia e hotarata sa astepte cu fortele ei intacte istovirea beligerantilor si atunci, cand nimeni nu va mai putea opune vreo rezistenta lacomiei ei, sa ceara realizarea tuturor dezideratelor sale.
Ca si Rusia, Italia are interes sa dureze razboiul cat de mult, dar fara dansa. Cat aud de mediatiunea Ducelui pentru pace, imi vine sa rad...
5 APRILIE. In sedinta de ieri a Senatului am avut putin teatru. S-au desteptat pentru o clipa boierii din somnul cel de moarte si pasnica incinta s-a animat. Incidentul a fost provocat de Nicusor Miclescu si de Aurica Vlad, care au luat cuvantul in chestiune personala. In sedinta de marti (eu nu eram de fata), cu prilejul discutarii proiectului de lege pentru ratificarea decretelor-legi, cei doi senatori sus-numiti au protestat impotriva numarului exagerat de legi promulgate prin decret in timpul vacantei de Craciun a Parlamentului. In raspunsul sau, Istrate Micescu a gafat: in loc sa aduca argumente oarecare in favoarea decretarii legilor, a pretins ca senatorii numiti (si Miclescu si Vlad sunt senatorii numiti) n-aveau dreptul sa se ridice impotriva initiativei Regale de legiferare. Miclescu si Vlad au protestat pe loc, in aprobarea intregului Senat, si ieri au cerut cuvantul in chestiunea personala ca sa lamureasca chestiunea. Miclescu a fost foarte bine; desi e departe de a fi un orator, a vorbit ca un om cinstit si de buna-credinta, cum e. Vlad, desi sifilitic tertiar, paralitic general si diabetic, n-a spus prea multe prostii si a amintit de monarhismul sau de pe vremea razboiului, cand agentii bosofili din Bucuresti veneau in Ardeal sa faca propaganda pentru detronarea Regelui Ferdinand. Miclescu, amintind ca a inceput sa faca politica sub Regele Carol I, alaturi de Carp a avut o formula buna: "Pe vremea aceea, Guvernul acoperea pe Rege, acum s-au rasturnat toate si ministrii vor sa se acopere cu Regele..."
Un senator "ramolit" si un ministru "lichea"
In treacat a mai plesnit pe Micescu, dureros. Nenea Istrate (Micescu) a avut o zi rea; de altminteri incepe sa se ramoliseasca: inainte de discutia personala, in cursul discutiei asupra legii chiriilor adormise pe banca ministeriala. In raspunsul sau a taiat fire de par in patru, a explicat ca a spus ca n-a vrut sa spuna, a dat inapoi. Incidentele mai vii au fost insa provocate prin doua intreruperi: a ministrului Portocala in cursul cuvantarii lui Miclescu si a ministrului Lichea Andrei (Petre) in cursul cuvantarii lui Vlad. In slugarnicia lor s-au ridicat impotriva cuvantatorilor sub pretext ca calcam art. 50 din Regulament, care interzice punerea Coroanei in discutie. I-am pus in doua cuvinte pe fiecare la loc, aratandu-le ca politia sedintei imi apartine numai mie si ca, de altfel, oratorii n-au pus Coroana in discutie, ceea ce n-as fi tolerat.
Cearta a avut un epilog in Comisie, dupa sedinta, unde dl Portocala, al carui mandarinat politic e de data recenta, si-a permis sa exclame: "Senatul s-a purtat astazi in mod ignobil, ar merita sa fie dizolvat sau cel putin trimis acasa pe o luna...". Senatul aplaudase intr-adevar foarte zgomotos pe Miclescu si deloc pe Micescu... Daca as fi fost de fata, as fi chemat la ordine pe dl ministru, dar n-am fost. Incidentul mi s-a raportat aseara tarziu. Azi-dimineata am pus lucrurile la punct cu Tatarescu, care a dezaprobat pe cei doi ministri, si pe Micescu, si mi-a fagaduit ca le va face observatiile cuvenite. In ziare a aparut in extenso raspunsul lui Micescu si nimic din cuvantarile lui Miclescu si Vlad. Ba despre Vlad s-a spus chiar ca a luat cuvantul la legea chiriilor!
Biroul publica dezbaterile in "Monitorul Oficial", si de aceasta publicare e raspunzator. Pentru ce apare sau nu apare in gazete e raspunzator Guvernul cu Cenzura lui...
Dupa telegramele din Londra, remanierea Guvernului Chamberlain nu e decat un prim pas pe calea unei adevarate largiri a ministerului. Deocamdata n-a intrat nici un laburist, schimbarile in echipa n-au fost determinate decat de consideratii tehnice si de ordin personal. Din punct de vedere al stabilitatii de directiune, tarile democratice se arata in stare de inferioritate fata de cele totalitare. La Berlin se judeca remanierea ca lipsita de mare importanta; caracteristica ei este sporirea de influenta a lui Churchill, cel mai dinamic om politic englez, care, devenind presedintele Comitetului de coordonare al razboiului, ia pozitie de adevarat indrumator al Guvernului.
Malaxa versus Ausnicht
La Londra s-a intemeiat "The English Comercial Corporation Ltd", o societate anonima menita sa dezvolte relatiile comerciale cu Romania, Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria si Turcia. Toate actiunile au fost subscrise de Ministerul de Finante, iar in consiliul de administratie figureaza cele mai importante personalitati din City. Se pun mari sperante pe activitatea acestei societati pentru captarea statelor neutre din sud-estul Europei...
De data asta, Malaxa a fost reperat: Soneriu a vorbit cu el la gara alaltaieri seara - pleca la Londra cu Perieteanu si altii. Va sa zica, pana acum s-a ascuns in Bucuresti. Afara numai daca n-a fost in strainatate, s-a intors si a plecat iarasi alaltaieri. Va urma
