Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou studiu arată că, deși jurnaliștii folosesc relativ rar termeni care sugerează trăsături umane pentru IA, chiar și utilizările ocazionale pot influența percepția publicului, atribuind mașinilor o formă de inteligență similară celei umane.
Limbajul care „umanizează” tehnologia
Cuvinte precum „a gândi”, „a ști” sau „a înțelege” sunt asociate în mod natural cu procesele cognitive umane. Aplicate inteligenței artificiale, ele intră însă în zona antropomorfismului, adică tendința de a atribui caracteristici umane unor sisteme non-umane.
„Folosim constant verbe mentale în viața de zi cu zi, ceea ce face naturală aplicarea lor și în cazul mașinilor, dar acest lucru poate estompa diferența dintre oameni și tehnologie”, explică Jo Mackiewicz, profesor la Universitatea de Stat din Iowa.
Cercetarea, realizată de o echipă de la mai multe universități din Statele Unite, a analizat modul în care termenii legați de inteligența artificială apar în presa internațională și în ce măsură aceștia sugerează intenții sau conștiință.
Ce arată datele din presă
Analiza a peste 20 de miliarde de cuvinte din articole de presă a arătat că astfel de formulări sunt mai rare decât s-ar putea crede.
De exemplu, verbul „needs” a apărut cel mai frecvent în asociere cu AI, de 661 de ori, în timp ce „knows”, în raport cu ChatGPT a fost identificat doar de 32 de ori.
Cercetătorii spun că standardele editoriale și ghidurile de stil ale publicațiilor contribuie la limitarea acestui tip de limbaj, descurajând atribuirea de trăsături umane tehnologiei.
Nu toate formulările au aceeași greutate
Studiul subliniază însă că nu orice utilizare a verbelor mentale implică antropomorfizare. Expresii precum „AI are nevoie de date” descriu mai degrabă cerințe tehnice decât intenții sau emoții.
În schimb, formulări de tipul „AI trebuie să înțeleagă lumea reală” pot sugera implicit capacități cognitive umane, chiar dacă nu aceasta este intenția autorului.
„Antropomorfizarea nu este un fenomen binar, ci unul care variază în intensitate”, arată cercetătorii.
De ce contează cum vorbim despre IA?
Specialiștii avertizează că modul în care este descrisă inteligența artificială poate influența așteptările publicului. Formulările care sugerează autonomie sau conștiință pot duce la supraestimarea capacităților reale ale sistemelor.
În realitate, aceste tehnologii nu „gândesc” și nu „înțeleg”, ci generează răspunsuri pe baza analizării unor volume mari de date și a identificării de tipare statistice.
Cercetătorii subliniază și importanța responsabilității umane din spatele acestor sisteme — de la dezvoltatori la companiile care le implementează.
O problemă de percepție, nu doar de limbaj
Deși diferența pare subtilă, alegerea cuvintelor poate modela felul în care societatea înțelege inteligența artificială și rolul ei.
„Limbajul pe care îl folosim influențează direct modul în care publicul percepe capacitățile și limitele acestor sisteme”, avertizează cercetătorii.
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, experții spun că rămâne esențială o comunicare cât mai precisă, una care să reflecte realitatea tehnologică, nu o imagine umanizată a mașinilor, notează sciencedaily.com.
Citește pe Antena3.ro
