x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă A fost descoperită Masa Regelui Arthur

A fost descoperită Masa Regelui Arthur

26 Aug 2011   •   13:22
A fost descoperită Masa Regelui Arthur

Arheologii le-au dat o mana de ajutor istoricilor care sustin ca Regele Arthur a trait in carne si oase si doar a nascut o serie de istorisiri in care miturile si adevarul sunt impletite pana la imposibilitatea distingerii lor.

Mai multe marturii, unele datand de peste 500 de ani, au pozitionat legendara Masa Rotunda (la care Arthur si cavalerii sai se reuneau si 'puneau tara la cale') in imprejurimile Castelului Stirling din Scotia.

In decursul lunilor mai si iunie 2011, arheologi de la Universitatea din Glasgow au realizat o serie de experimente si masuratori non-invazive, cu echipamente de ultima generatie, ale locatiei numita 'Nodul Regal' ( King's Knot) – un terasament cu forma de ochi rotund, din fostele gradini regale ale Castelului Stirling, informeaza The Telegraph.

Masuratorile atesta faptul ca sub terasament, la circa un metru adancime, se afla o structura rotunda mare si altele mai mici imprejurul acesteia, avand o vechime mult mai mare decat a terasamentului. Structura rotunda pare sa fie o 'masa' de pamant, marginita de un sant.

Arthur – istorie si legenda

Autenticitatea istorica a regelui Arthur este de mult timp obiectul unei dispute intre specialisti. Conform Wikipedia, istoricii care invoca referinte din Historia Brittonum si Annales Cambriae, il considera pe Arthur drept un conducator romano-briton luptand cu anglo-saxonii invadatori la sfarsitul secolului al V-lea sau inceputul secolului al VI-lea.

Historia Brittonum ('Istoria britonilor'), o compilatie istorica in limba latina din secolul al IX-lea atribuita clericului galez Nennius, da o lista de douasprezece batalii la care a luat parte Arthur, culminand cu batalia de la Mons Badonicus, unde se spune ca a omorat singur 960 de inamici. Annales Cambriae ('Analele galeze' din secolul al X-lea), dateaza batalia de la Mons Badonicus in anul 516 si mentioneaza de asmenea Batalia de la Camlann, in care Arthur si Mordred au fost ambii ucisi, datata in 537.

Niciun text nu il numeste pe Arthur rege, desi acest lucru nu ar putea avea mare importanta, intrucat adesea se refera la regi fara a le mentiona titlul. Historia Brittonum il numeste dux bellorum (duce al bataliilor).

Istoricul John Morris afirma ca centrul regatului lui Arthur ar fi fost in zonele celte din Tara Galilor, Cornwall si sud-estul Angliei, sau in 'Vechiul nord' britonic, care se intindea peste Anglia de nord si Scotia de sud de astazi.

O alta tabara afirma ca Arthur nu a avut o existenta istorica reala. Nowell Myres a scris, la publicarea cartii lui Morris - 'Age of Arthur', ca 'niciun personaj de la granita dintre mitologie si istorie nu a mai irosit vreodata atat de mult timpul unui istoric'.

Unii sustin ca ar fi fost initial o zeitate celta pe jumatate uitata, care a evoluat intr-un personaj istoric.

Asa numita 'Piatra a lui Arthur' descoperita in 1998 intre ruinele de la Castelul Tintagel din Cornwall, o asezare importanta din Britania post-romana, a creat pentru scurt timp senzatie. Pana al descoperirea mesei din preajma Castelului Stirling, nu existau alte dovezi arheologice pentru Arthur.

×