Adolf Butenandt a fost fiul lui Otto Butenandt de Hamburg, un mare om de afaceri german. S-a născut in Bremerhaven, unde a urmat şi şcoala generală, după care a urmat universităţile din Marburg şi Gottingen
Adolf Butenandt a fost fiul lui Otto Butenandt de Hamburg, un mare om de afaceri german. S-a născut in Bremerhaven, unde a urmat şi şcoala generală, după care a urmat universităţile din Marburg şi Gottingen. La Universitatea din Gottingen a studiat chimia, sub indrumarea lui Adolf Windaus, căştigătorul premiului Nobel pentru Chimie din anul 1928. După absolvirea universităţii a lucrat timp de trei ani ca Asistent Ştiinţific la Institutul de Chimie din Gottingen. In timpul petrecut apoi la Departamentul de Chimie Biologică Butenandt a cunoscut-o pe Erika Ziegner, cu care s-a căsătorit şi a avut şapte copii.
CARIERĂ. Nu se cunosc foarte multe aspecte ale vieţii sale private, punăndu-se accentul mai mult pe munca sa in domeniul chimiei, domeniu căruia s-a dedicat foarte mult. A fost profesor şi cercetător la importante universităţi germane, printre care Universitatea din Berlin şi Universitatea din München. Pentru comemorarea unei vieţii ştiinţifice pline de succes, după moartea lui Butenandt, Universitatea din München şi-a denumit secţia de biologie moleculară Adolf-Butenandt-Institut Molekularbiologie.
RECUNOAŞTERE. Adolf Butenandt a avut parte de un mare număr de onoruri şi distincţii. A primit medalii şi distincţii din partea Germaniei, Franţei, Suediei şi Marii Britanii. A fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Gottingen, membru onorific pe viaţă al Academiei de Ştiinţe din New York, membru onorific al Societăţii Biochimice japoneze şi al Academiei austriece de Ştiinţe. Lui Butenandt i s-a oferit de asemenea rangul de cetăţean de onoare al oraşului Bremerhaven, statut ce l-a implicat in viaţa politică a oraşului său.
Părintele "hormonilor"
Adolf Butenandt a căştigat premiul Nobel pentru Chimie in anul 1939, alături de Leopold Ruzicka, insă a fost forţat de guvernul nazist să refuze premiul. L-a acceptat in cele din urmă, cu zece ani mai tărziu. In anul 1929, aproape simultan cu Edward Doisy, din Statele Unite ale Americii, Butenandt a izolat estrogenul, unul dintre hormonii responsabili de dezvoltarea şi funcţiile sexuale feminine. In 1931 a identificat şi a izolat androsteronul, hormon sexual masculin, iar in 1934, progesteronul, ce joacă un rol important in reproducere. Hormonii sexuali sunt străns legaţi de steroizi, iar după ce savantul Leopold Ruzicka a arătat că şi colesterolul poate fi transformat in androsteron, cercetătorii au reuşit să sintetizeze atăt progesteronul, căt şi testosteronul. Cercetările lui Butenandt au făcut posibilă sinteza steroizilor, printre care şi cortizonul, şi au dus la apariţia anticoncepţionalelor. In 1940, cercetări privind imperfecţiunea culorii ochilor la insecte a demonstrat că anumite gene controlează sinteza de enzime necesare in diverse procese metabolice şi că mutaţii ale acestor gene pot avea ca rezultat defecte metabolice.
CV:
Data naşterii: 24 martie 1903
Locul naşterii: Bremerhaven-Wesermunde, Germania
Carieră
1927-1930 - asistent ştiinţific la Institutul de Chimie din Gottingen
1931-1933 - a lucrat la departamentul de chimie biologică al Universităţii din Gottingen
1933-1936 - profesor şi director al Institutului de Chimie Organică şi al Institutului de Tehnologie din Danzig.
1936-1960 - profesor la Universitatea din Berlin şi director la Institutul de Biochimie Max Planck, din Berlin
1939 - primeşte premiul Nobel, alături de Leopold Ruzicka
1956 - 1960 - director la Institutul de Chimie Fiziologică al universităţii din Munchen
18 ianuarie 1995 - incetează din viaţă in Munchen