Alimentaţia "fast-food"

Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, în ultimele câteva decenii, un adevărat stil de viaţă, un soi aparte de cultură care tinde să se răspândească în toată lumea. Un stil ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieţii de zi cu zi.

Şi asta pentru că, până de curând, obţinerea şi prepararea hranei era una dintre ocupaţia de bază a oamenilor, care le consumau cea mai mare parte a timpului. Acum, hrana este uşor accesibilă, disponibilă la orice colţ de stradă. Iar singurul efort pe care trebuie să-l faci pentru a ajunge la ea este să bagi mâna în buzunar şi să scoţi de acolo câţiva bănuţi.

Pentru animalele sălbatice care trăiesc în mijlocul naturii, obţinerea mâncării este una dintre cele mai importante "activităţi" pe care le au de îndeplinit. Ierbivorele sunt oarecum favorizate căci pentru ele viaţa este ceva mai simpluă: nu au nimic altceva de făcut decât să pască hrana vegetală, ori unde s-ar afla ea şi sub orice formă s-ar prezenta. În schimb, pentru carnivore situaţia este cu mult mai complicată: înainte de a fi consumat, orice "prânz" trebuie mai întâi vânat. În general, maimuţele antropoide actuale sunt ierbivore. Doar din când în când, unele dintre ele îşi completează meniul cu carne, obţinută în urma unor raiduri de vânătoare. Pentru cimpanzei, "restaurantul fast-food" nu este niciodată la îndemână. Iar ceea ce pentru noi este "hamburgherul" ori cine ştie ce altă delicatesă de acest soi, pentru ei este o ciozvârtă de carne obţinută cu greu, în urma unor adevărate raiduri de vânătoare.

O HRANĂ MAI CONSISTENTĂ
Cam acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu strămoşii noştri. La începuturi, ei au fost atât culegători de produse vegetale cât şi vânători, din ce în ce mai pricepuţi. Se pare chiar că, în totală contradicţie cu opiniilor actuale ale nutriţioniştilor, regimul alimentar bazat pe carne a fost unul dintre factorii importanţi ai evoluţiei noastre. Mulţi oameni de ştiinţă consideră că procesul de umanizare a început să se accelereze odată cu accesul la alimente din ce în ce mai consistente. Iar asta pentru că dezvoltarea creierului a fost strâns legată de consumul unor alimente tot mai bogate în calorii. Dincolo de comoditatea de fiecare zi, alimentaţia de tip "fast-food" înseamnă pentru noi şi o mâncare specială, bogată în proteine şi grăsimi.

Savanţii zilelor noastre consideră însă că dorinţa şi plăcerea de a consuma asemenea alimente a apărut cu foarte mult timp în urmă, acum două milioane de ani. Iar sporul de calorii obţinut astfel răspundea nevoilor energetice din ce în ce mai mari ale unui creier din ce în ce mai complex, care se mărea de la o generaţie la alta. Pentru oamenii zilelor, mult mai sedentari decât strămoşii noştri, o asemenea hrană aduce cu sine, aproape automat, obezitatea. O problemă gravă de sănătate, cu care consumatorii "fast-food" se confruntă din ce în ce mai des. Ce se întâmpla cu strămoşii noştri îndepărtaţi? Cu siguranţă că ei nu aveau astfel de probleme. Cercetătorul Wiliam Leonard, antropolog la Universitatea Northwestern, explică această deosebire fundamentală: "Gândiţi-vă la strămoşii noştri. Vânătorii se mişcau circa opt mile pe zi pentru a face rost de hrană. În schimb, noi ridicăm telefonul şi mâncarea ne vine la uşă. Reducerea energiei consumate zilnic este asociată cu modul de viaţă modern şi este un factor major în creşterea numărului persoanelor obeze în lume. Motiv pentru care, din multe puncte de vedere, noi suntem victimele aceluiaşi proces evolutiv care ne-a creat".

SOLUŢIILE ISTORIEI
Soluţia acestei situaţii contradictorii pare a ne fi oferită tot de trecutul nostru. Peter Ungar,  antropolog la Universitatea din Arkansas (SUA), afirmă că istoria însăşi este cea care ne îndeamnă la moderaţie alimentară. "La începuturile agriculturii, atunci când oamenii au învăţat să domesticească animale şi în paralel cu apariţia ştiinţei cultivării pământului, starea de sănătate a populaţiilor umane a început să se înrăutăţească. Înălţimea medie a scăzut constant, iar acest aspect este semnul clar al apariţiei tot mai dese a unor cazuri de malnutriţie, precum şi a unor boli asociate acesteia". În acest context specialistul apreciază că această descreştere a stării de sănătate a populaţiilor s-a accentuat odată cu scăderea varietăţii alimentelor pe care le consumăm.