Ambarcaţie străveche

Presa bulgară a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, o descoperire senzaţională. Este vorba de o ambarcaţiune construită în antichitate şi aflată în stare perfectă de conservare.

Vasul a fost găsit în Marea Neagră, în dreptul zonei care leagă localiatea Sozopol de Primorsko (în sudul Bulgariei). Potrivit presei de la sud de Dunăre, barca de 2,60 de metri lungime, 70 de centimetri lăţime şi 60 de centimetri înălţime a fost construită dintr-un trunchi de copac, cel mai probabil stejar, şi este veche de peste două milnii. Ambarcaţiunea, care a fost găsită întâmplător de către un grup de pescari la aproximativ 20 de kilometri în largul mării, a fost dusă la Muzeul Arheologiei din oraşul-port Sozopol. La o primă vedere, oamenii de ştiinţă au constatat că bărcuţa a fost construită, cel mai probabil, în perioada dintre imperiul roman şi secolul al IV-lea al erei noastre. Au fost folosite unelte din metal pentru a ciopli lemnul şi a-i da această formă finală, a declarat, pentru publicaţia Dnevnik, Dimităr Nedev, curatorul Muzeului Arheologiei din Sozopol. Pentru a explica modul în care ambarcaţiunea s-a păstrat în stare perfectă de conservare, cercetătorii bulgari au declarat presei că în Marea Neagră, la o anumită adâncime, se află o cantitate destul de mare de hidrogen sulfurat, un gaz produs permanent de o specie de bacterii. Deşi este nocivă organismelor vii, această substanţă toxică ajută la conservarea, pentru o perioadă lungă de timp, a lemnului. Odată scoasă la suprafaţă ambarcaţiunea, exista riscul unei oxidări puternice şi rapide, care ar fi putut provoca deteriorarea lemnului. Dar, potrivit publicaţiei SofiaEcho.com, pescarii au umplut barca descoperită cu apă de mare şi aşa au reuşit să o salveze. Bojidar Dimitrov, directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bulgaria, a declarat pentru Associated Press că alte patru ambarcaţiuni antice, aflate în stare remarcabilă, au fost scoase la suprafaţă din Marea Neagră.

Vegetarieni preistorici

Profesorul de arheologie Tom Dillehay de la Universitatea Vanderbilt din SUA, în colaborare cu o echipă de specialişti de la Institutul Smithsonian pentru cercetări tropicale şi Muzeul Naţional al Istoriei Naturale, a analizat, pe baza a 39 de dinţi proveniţi de la opt oameni care au trăit în urmă cu cinci până la nouă milenii în zona în care astăzi se află Peru, dieta pe care aceştia o aveau în acele timpuri. Mâncau cereale, seminţe, arahide şi fructe strivite. Descoperiţi în Valea Nanchoc, dinţii şi resturile de pe ei indică faptul că hrana de bază a acestor oameni – cerealele – era câteodată gătită.

Descoperire ciudată la manchester

Un colier de chihlimbar vechi de aproximativ patru milenii a fost găsit în Manchester. Este prima dată când se face o asemenea descoperire în nord-vestul Marii Britanii, afirmă arheologii. Ei susţin că acest colier datează de la începutul Epocii Bronzului şi ilustrează puterea şi influenţa persoanei care îl deţinea. Faptul că această bijuterie formată din mai multe elemente legate unele de altele a fost descoperită aici este surprinzător, pentru că nu există chihlimbar", spune Peter Noble de la Universitatea din Manchester. Cele mai apropiate rezerve de chihlimbar se găsesc în zona baltică, a mai spus Noble.

Dispută pentru o mască de mumie

Responsabilii Muzeului de Artă din St. Louis şi autorităţile egiptene se ceartă asupra dreptului de proprietate a unei măşti antice. Disputa a pornit de la o mască de mumie, descoperită în 1952 la piramidele Saqqara, de arheologul egiptean Mohammed Z. Ghoneim. Savantul a depus artefactul, care datează din perioada 1307-1196 î.Hr., într-un depozit aparţinând guvernului egiptean. În 1959, potrivit unor registre, masca ar fi fost trimisă Muzeului Egiptean din Cairo. Deşi Muzeul de Artă din St. Louis a anunţat că a cumpărat preţiosul obiect în 1998 de la un colecţionar de artă belgian, egiptenii susţin că masca ar fi fost furată încă din 1959. Totuşi, egiptenii au anunţat furtul abia în 2006. Directorul muzeului american, a declarat recent că este dispus să returneze artefactul dacă egiptenii vor demonstra că masca a fost furată.

Comoara de cupru a unui francez

În curtea casei unui francez din oraşul Saint-Germani-les-Arpajon a fost descoperită o colecţie impresionantă de aproximativ 30.000-40.000 de monede din cupru, ascunse în două vase din ceramică, din sec. lll d.Hr. Deşi descoperirea a fost făcută la începutul lui noiembrie, de o echipă de muncitori care săpau în curtea francezului, ştirea nu a fost făcută publică doar acum câteva zile, informează France Presse. Potrivit arheologilor, aceasta este una dintre cele mai mari comori găsite vreodată în Franţa, cântărind între 80 şi 100 de kilograme. Comoara, probabil capturată în urma unei bătălii, ar fi fost îngropată între anii 280-283. Potrivit legislaţiei în vigoare, jumătate din valoarea comorii îi revine celui care a descoperit-o, iar cealaltă jumătate proprietarului terenului. Valoarea estimată este de "mai multe zeci de mii de euro", a declarat arheologul Evry Bruno Foucray.

Figurine din fildeş de mamut

Oamenii de ştiinţă ruşi au descoperit, în situl de la Zaraiisk, aflat la circa 150 de kilometri sud-est de Moscova, un grup de figurine din fildeş şi oase de mamut, precum şi un obiect ciudat. Potrivit cercetătorilor, artefactele provin din ultima perioadă a Epocii Pietrei – Paleoliticul superior, perioadă în care oamenii făceau deja tranziţia de la unelte funcţionale la artă şi la creare de podoabe. Hizri Amirkanov şi Serghei Lev de la Academia de Ştiinţe a Rusiei, spun că statuetele, aranjate în ansambluri complicate şi ale căror înălţimi nu depăşesc 17 centimetri, reprezintă două siluete umane, aparent ale unor femei, precum şi un os de mamut pe care este scrijelit un desen care seamănă cu o cruce oblică. Un alt artefact, scobit în fildeş de mamut, are formă conică şi vârful retezat, cu o gaură în mijloc şi este ornat cu simboluri ciudate. Nimeni nu ştie la ce a folosit acest obiect, unic între artefactele paleolitice descoperite până acum, susţin Amirkanov şi Lev.