Animalele se împerechează din plăcere

Unii sunt dispuşi să dea, fără ezitare, un răspuns pozitiv, dar există şi sceptici care susţin că e imposibil ca oamenii să afle acest "amănunt". Mark Bekoff, biolog la Universitatea Colorado, a declarat că nu e sigur dacă, în cazul ţânţarilor, există "atracţie sexuală", dar că aceasta se manifestă în cazul mamiferelor, fapt relevat în lucrarea "Viaţa Sentimentală a Animalelor".

Specialiştii cred că plăcerea resimţită în momentul împerecherii pare a se forma, atât la oameni, cât şi la animale, în regiuni cerebrale cu structură simplă. Bekoff susţine că animalelor nu numai că le place împerecherea, dar sunt capabile să ajungă la orgasm. Intensitatea acestuia e greu de măsurat, dar specialiştii pot face o estimare relativă luând în calcul expresiile feţei, mişcările corpului şi relaxarea muşchilor, fiind de părere că şi animalele pot atinge un punct maxim al plăcerii.

De exemplu, lupii pot practica abstinenţa pentru perioade îndelungate de timp. Dar aceasta nu înseamnă că nu le place împerecherea, ci că tentativele de procreere îi fac vulnerabili în faţa duşmanilor naturali. Paradoxal, în afară de oameni, şi alte vieţuitoare se împerechează nu doar în scop reproductiv. Cimpanzeii pitici, maimuţele din Specia Bonobo şi delfinii par capabili să se încrucişeze "din plăcere".

Kent Berrindge, biopsiholog la Universiatatea Michigan, compară activitatea cerebrală şi expresiile faciale ale animalelor cu cele ale copiilor. Când le e oferită mâncare gustoasă, atât copiii, cât şi puii de şobolani adoptă o formă a gurii aproape identică, mimând mişcări de supt. Reacţiile cerebrale ale animalelor sunt imaginea în oglindă ale bebeluşilor.
Dacă realizăm că micuţii adoră alimentele dulci, pe baza reacţiilor faciale, aceeaşi reacţie se înregistrează şi la puii de şobolan.

CIRCUITUL PLĂCERII. Specialiştii cred că e vorba despre o reacţie "în oglindă", în cazul copiilor şi micilor şobolani. Dulciurile, sexul, drogurile, câştigurile la loterie sau orice altă "recompensă" afectează aceeaşi regiune cerebrală. Berrindge susţine că există un "circuit al plăcerii" atât la oameni, cât şi la animale.

Principala diferenţă anatomică dintre fiinţele umane şi necuvântătoare e la nivelul cortexului prefrontal. Senzaţiile de plăcere se formează la nivelul structurilor cerebrale inferioare. Cortexul uman le poate interpreta, dându-le semnificaţii speciale sau nu. Astfel, o experienţă sexuală poate diferi în cazul oamenilor faţă de animale, oferindu-le sau nu aceeaşi plăcere.

Bekoff susţine că natura oferă destule "dovezi" că sexul oferă plăcere, primăvara, "anotimpul împerecherilor", fiind un argument în acest sens. El susţine că împerecherea le produce plăcere animalelor, care reuşesc să atingă chiar orgasme.