La 25 august, telescopul Spitzer de la NASA a sărbătorit al cincilea an în spaţiu, informează National Geographic. De la lansarea sa pe orbită, la 25 august 2003, de pe Cape Canaveral din Florida, telescopul i-a ajutat pe astronomi să descopere obiecte îndepărtate din spaţiu în cele mai mici detalii.
La 25 august, telescopul Spitzer de la NASA a sărbătorit al cincilea an în spaţiu, informează National Geographic. De la lansarea sa pe orbită, la 25 august 2003, de pe Cape Canaveral din Florida, telescopul i-a ajutat pe astronomi să descopere obiecte îndepărtate din spaţiu în cele mai mici detalii. Imaginile în infraroşu captate de Spitzer au capacitatea de “a străpunge” păturile de gaz şi praf care blochează lumina vizibilă. Pentru a celebra cel de-al cincilea an al lui Spitzer pe orbită, Agenţia Spaţială Americană a făcut publică această fotografie captată într-o perioadă de 24 de ore. Imaginea aparţine unei regiuni de formare a stelelor numită W5, în care punctele albastre din centru sunt stele mai vechi, punctele roz sînt stele tinere, iar zonele albe sînt acelea în care se formează noi stele. Această imagine conţine unele dintre cele mai importante dovezi în teoria formării stelelor. W5 se întinde pe o porţiune de cer echivalentă cu cinci luni pline şi se află la o distanţă de 6.500 de ani lumină, în constelaţia Cassiopeea.
Vecini periculoşi
În centrul galaxiei noastre, periculos de aproape de gaura neagră, se află un grup de stele gigantice, informează Space.com. Astronomii au dezvoltat un model prin care ar putea explica pentru prima dată cum s-au format aceste stele într-un mediu atît de ostil. Procedeul obişnuit de formare era imposibil, pentru că norul de gaz din care iau naştere stelele ar fi fost rupt în bucăţi de forţa gravitaţională imensă a găurii negre. O explicaţie posibilă ar fi aceea că roiul de stele s-a format în altă parte a galaxiei şi a fost mai tîrziu atras spre centru, însă nu se găseşte nici una din stelele pe care acest proces ar fi trebuit să le lase în urmă.
Relief marţian
Conform unor noi studii astronomice, unele dintre şanţurile de pe marginile craterelor marţiene au fost formate de topirea unor gheţari de acum cateva milioane de ani, scrie Space.com. Autorul studiului aseamănă aceste şanţuri cu zona Văilor Uscate din Antarctica. Şanţurile au fost descoperite în anul 2000 de sonda NASA Mars Global Surveyor şi au reprezentat o adevărată surpriză pentru cercetători, deoarece se considera că în trecut Planeta Roşie a fost prea uscată pentru a menţine apă lichidă. Deşi vara aceasta s-a demonstrat că există gheaţă pe Marte, temperaturile sub 0 grade Celsius şi presiunea atmosferică scăzută asigură transformarea în vapori a fiecărei bucăţi de gheaţă expusă atmosferei.
O nouă casă
Agenţia Spaţială Americană plănuieşte să construiască o bază permanentă pe Lună, relatează Space.com. În momentul de faţă se fac cercetări asupra impactului pe care mediul lunar l-ar avea asupra oamenilor şi maşinăriilor pe care NASA plănuieşte să le transporte. De asemenea, se caută cea mai bună cale prin care Luna ar putea deveni o platformă de observaţie.
Tentacule magnetice
Telescopul Hubble a descoperit filamente delicate produse de un cîmp magnetic puternic din apropierea galaxiei NGC 1275, informează site-ul NASA. Acesta este unul dintre cele mai importante exemple de influenţă a tentaculelor imense care provin de la cîmpurile magnetice extragalactice. NGC 1275, una dintre cele mai apropiate galaxii eliptice, adăposteşte o gaură neagră masivă în jurul căreia gazul care se învîrte creează bule de materie pe care le aruncă în galaxiile înconjurătoare. Filamentele gazoase care ies în exteriorul galaxiei sînt singurele manifestări, în lumină vizibilă, carei ajută la înţelegerea modului în care găurile negre afectează mediul în care se dezvoltă.
Obiecte şi materii enigmatice
Un observator de pe orbită a localizat un roi masiv de galaxii, care poate fi explicat doar prin fenomenul exotic cunoscut sub numele de materie neagră, anunţă Agenţia Spaţială Europeană (ESA), citată de AFP. Roiul de stele, observat de telescopul cu raze-x XMM-Newton, are o masă de 1.000 de ori mai mare decît Calea Lactee şi se află la o distanţă de 7,7 miliarde de ani lumină de Terra. Conform ipotezei care circulă printre astronomi, majoritatea universului conţine materie neagră, o forţă enigmatică, care cauzează expanisunea cosmosului. În prezent, se crede că universul descoperit pînă acum este format 72% din energie neagră şi 23% din materie neagră, de unde rezultă că materia normală, sau barionică există în procent de doar 5%.