Autostrada Transilvania s-a blocat în deşeuri toxice

Lucrările la tronsonul 2 B al Autostrăzii Transilvania s-au poticnit într-un depozit de deşeuri de lângă Turda. Cea mai gravă problemă de mediu a judeţului Cluj nu a fost vizibilă până când zecile de tone de deşeuri nu au fost evaluate la sume colosale.

 În an de criză financiară şi de împrumuturi externe, bugetul de stat "va fi neutralizat" de 30 de milioane de euro!

Depozitul de hexaclorciclohexan (HCH) nu a fost observat de cei care au întocmit studiul de fezabilitate. El nu a reprezentat o problemă nici atunci când ONG-urile de mediu au cerut sprijin pentru mutarea lor şi au semnalat toxicitatea acestor substanţe. Acum, când terenul trebuie curăţat şi pus la dispoziţia Bechtel până la 30 aprilie, altfel penalizările nu vor întârzia să apară, HCH-ul de la Turda a devenit o problemă naţională.

Mutarea deşeurilor a fost pasată între autorităţile locale şi cele centrale ani în şir. O dată cu apropierea termenului la care terenul trebuie predat, sumele necesare decontaminării au crescut. Iniţial, toată treaba cu mutatul deşeurilor ar fi trebuit rezolvată la nivel local.

Pentru 17 milioane de euro, societatea I&C Invest SRL ar fi urmat să mute deşeurile de hexaclorciclohexan (HCH). Pentru contractul generos nu s-a pus nici un moment problema organizării unei licitaţii.

"Am vrut ca autorităţile să se pună de acord. Cine plăteşte costurile? Atât Ministerul Transporturilor, cât şi Ministerul Mediului sau CNADNR trebuie să discute serios. Ei au o problemă şi cu locaţia, pentru că aceste substanţe trebuie conservate. Pe mine mă interesează să nu ducem aceste deşeuri la întâmplare şi să facem rău altor oameni din judeţ. Să nu mai vorbim despre implicaţiile financiare şi despre costurile care au crescut foarte mult şi care ar fi putut fi evitate",
a precizat Alexandru Cordoş, senator PSD.

Senatorul a cerut, de altfel, în Parlament ca situaţia de la Turda să fie tratată cu seriozitate.
Sub presiunea unui termen care trebuie respectat şi care a fost ignorat ani buni, pentru mutarea deşeurilor, CNADNR va organiza o licitaţie săptămâna viitoare. Previziunile bugetare sunt sumbre: pentru cele 60.000 de tone s-a estimat un preţ între 400 şi 700 de euro pe tonă. O cheltuială imensă, din bugetul de stat.

PROBLEMĂ MAI VECHE
Deşeurile de hexaclorciclohexan au împânzit dealurile din jurul oraşului Turda încă de acum 30 de ani. Ele au fost aruncate de-a valma în jurul oraşului, fără să se ţină cont de normele de mediu şi de condiţiile în care ar trebui depozitate. Vorbim despre cea mai gravă problemă de mediu a judeţului.

Cum zona nu a reprezentat vreun interes pecuniar, nici o instituţie a statului nu a mişcat un deget de-a lungul anilor pentru ca problema să fie rezolvată fără costuri uriaşe. "A fost o vreme în care noi am tot cerut ca problema să fie rezolvată.

Din punctul nostru de vedere, aici avem o bombă ecologică. Vorbim despre o substanţă care este remanentă şi foarte toxică. Au fost şi oameni cu probleme la Turda, oameni cu arsuri chimice. A trebuit să vină autostrada pentru ca cineva să fie receptiv la o situaţie gravă care trenează de ani de zile", a explicat Radu Mititea, director al Clubului pentru cicloturism.

LA TURDA SE DUC BANII
Autorităţile locale şi cele centrale au pasat multă vreme răspunderea pentru deşeurile de la Cluj. Depozitarea a fost făcută într-un mod haotic, fără o înregistrare precisă a locurilor de depozitare şi a cantităţilor de deşeuri. Ulterior au fost acoperite de pământ. Încă din 2002 a fost elaborată o propunere de hotărâre de guvern pentru punerea în siguranţă a depozitelor de HCH, cu finanţare de la Guvernul României, prin Consiliul Judeţean Cluj.

Soluţia a fost şi la acea vreme realizarea unui depozit unic securizat. Au mai trecut ani de atunci şi cea mai gravă problemă de mediu din judeţ nu pare să îşi fi găsit vreo rezolvare. În urmă cu ceva timp, SC Minesa SA - Institutul de cercetări Miniere Cluj-Napoca, la solicitarea Prefecturii Cluj, a întocmit la rându-i un studiu de fezabilitate pentru a găsi soluţiile de intervenţie pentru lucrările de ameliorare a solului:

"Nu sunt nişte deşeuri greu de transportat, dar sunt periculoase pentru că provin de la întreprinderi. Soluţia unui depozit ecologic la Moldoveneşti pare foarte bună, asta pentru că un astfel de depozit nu permite infestarea pânzei freatice. Ele trebuiau mutate mai demult, pentru că au fost depozitate la întâmplare.

După mutare trebuie să se facă o neutralizare a terenului. Metoda se va stabili în funcţie de situaţia existentă în teren", a precizat Teodorescu Iuliana, tehnolog în cadrul Institutului. În acest moment, mutarea deşeurilor toxice a ajuns în autoritatea instituţiilor centrale. Se pare însă că suma necesară mutării HCH-ului va fi decontată în timp de autorităţile locale.

Bechtel ocoleşte zona
La începutul anului, când bugetul a fost aprobat, aleşii noştri s-au gândit că ar fi recomandat să fie mai atenţi cu infrastructura. Astfel că Ministerul Transporturilor a primit un miliard de euro, potrivit declaraţiilor ministrului Radu Berceanu. În patru ani, spun aleşii, vom avea 800 de kilometri de autostradă. În acest an, punctul fierbinte pare să fie Clujul, sectorul 2 B.

De altfel, în luna februarie, Bechtel a semnat un protocol prin care se obligă să predea un sector din cadrul secţiunii 2 B, şi anume Turda-Gilău. Până în luna decembrie a acestui an, între Gilău şi Turda se va putea circula, susţin reprezentanţii Bechtel. "CNADNR are responsabilitatea de a ne pune la dispoziţie aliniamentul liber.

Ei trebuie să se ocupe de exproprieri, de utilităţi şi de orice altă problemă ar mai putea exista. Pe secţiunea 2 B, exproprierile au fost rezolvate în proporţie de 95%. Din păcate, mai sunt probleme cu utilităţile, care trebuie mutate pentru că nu putem lucra în aceste zone. Noi am găsit şi o soluţie de rezervă pentru zona care trebuie decontaminată.

Am găsit un drum care poate fi folosit şi care ocoleşte zona, astfel încât să transportăm materialele cu care lucrăm", a precizat Bogdan Sgârcitu, director de comunicare la bechtel pentru Jurnalul Naţional. Studiul de fezabilitate a fost realizat de IPTANA în urmă cu aproape cinci ani. În mod normal, acesta nu ar fi trebuit să fie aprobat fără hotărâre de guvern.